» Culturile de soia modificata genetic au fost interzise de la 1 ianuarie 2007.
» Complexurile zootehnice au nevoie de srot de soia din import, la costuri reduse.
» Culturile conventionale necesita mai multe erbicidari, fiind nerentabile.
Decizia pripita a autoritatilor de a interzice in acest an cultivarea de soia modificata genetic (transgenica) a transformat Romania din producator in importator. Numai in primele trei luni ale anului in curs cifrele oficiale indica importuri de peste 3.000 de tone de soia, culmea, tot modificata genetic, provenind din Brazilia, Argentina si Statele Unite.
Chiar daca fermierii romani au fost nevoiti sa renunte la culturi, chipurile de dragul ecologiei, complexurile zootehnice tot au nevoie de srot de soia, principala hrana pentru animale.
Cum nici unul dintre marii cultivatori mondiali nu exporta decat soia transgenica, ale carei costuri sunt mult mai reduse, tara noastra s-a trezit in situatia de a importa ceea ce a interzis pentru producatorii interni. Situatia s-ar putea schimba in 2008 sau si mai sigur in 2009, in sensul ridicarii interdictiei, dupa cum spun producatorii si dupa cum a lasat sa se inteleaga si ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remes.
Pana atunci fermierii au fost nevoiti sa renunte la culturile pentru care investisera in tehnologii de ultima ora. "Nimeni n-a mai riscat sa cultive soia modificata genetic, iar pentru cea conventionala costurile sunt prea mari", spune presedintele asociatiei patronale Biotech, Vasile Dogarescu. El a explicat ca, daca in cazul culturilor de soia transgenica sunt necesare maximum doua erbicidari, numarul acestora creste la cinci pentru plantatiile conventionale. Dincolo de acest aspect, soia modificata genetic elimina si problema nedorita, dar atat de raspandita a buruienilor.
Subventii neplatite
Nici fermierii care au cultivat in acest an soia conventionala, in speranta de a scoate un minim profit, nu au avut de castigat, seceta afectand aproape integral plantatiile. Pentru a compensa randamentul scazut al culturilor de soia conventionala, autoritatile le-au promis initial fermierilor subventii in valoare de 216 euro/hectar. Apoi, ele au fost reduse la 130 euro/hectar, dar nici pana acum nu s-a platit nimic.
Anul trecut, in Romania au fost cultivate cu soia aproape 200.000 de hectare, din care 120.000 ha au fost ocupate de soia transgenica. In 2006, productia de soia s-a ridicat la 340,7 mii tone, in conditiile unui randament mediu de aproximativ 3500 kg la hectar.
Importurile vor continua, sustin specialistii in domeniu, iar volumul lor va creste, deoarece soia este utilizata ca materie prima si pentru producerea biomasei, din care se obtine biocombustibilul. Numerosi oameni de afaceri romani si straini au investit in fabrici de biomasa, in conditiile in care 2% din combustibilul comercializat in Romania trebuie sa fie biologic. Procentul va creste in urmatorii ani.
Porumbul, acceptat
In afara de marii cultivatori Brazilia, Argentina si Statele Unite, si in Uniunea Europeana exista plantatii mari de soia transgenica, cel mai mare producator fiind Spania. Ba, mai mult, a inceput sa se cultive si in tari care se opuneau cu vehementa acestor tehnologii, cum ar fi Franta sau Germania.
Daca soia modificata genetic a fost interzisa in Romania, in schimb, tot de anul acesta, a fost permisa cultivarea porumbului transgenic (BT), deocamdata doar pe suprafete experimentale. Diferenta dintre porumbul BT si cel de tip clasic este data tot de randament, ca si la soia. Daca in cazul proumbului conventional productia tarilor dezvoltate este de circa 10,6 tone/hectar, pentru cel modificat genetic recolta este de 11,9 tone/hectar. In Romania nu se obtin, in cel mai fericit caz, mai mult de 6-8 tone de porumb conventional la hectar.
