Deşi are una din cele mai înapoiate infrastructuri rurale, în care drumurile de pământ domină iar reţelele de canalizare şi alimentare cu apă lipsesc, România riscă să piardă finanţări importante acordate de UE exact pentru îndreptarea situaţiei. „E un pericol la măsura 3.2.2. unde sunt 613 proiecte finanţate din program şi a căror perioadă de achiziţie se termină pe 30 iunie”, a spus ieri ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, la un seminar organizat de ziarul Bursa pe tema absorbţiei fondurilor europene.
Ministrul nu a precizat ce se va întâmpla cu aceste proiecte în cazul în care dosarele de achiziţii nu sunt depuse, însă ghidul solicitantului pentru măsura în cauză impune ca întocmirea şi depunrerea dosarelor menţionate să fie făcută într-o perioadă cuprinsă între 3 luni şi 12 luni de la semnarea contractului de finanţare (care variază în funcţie de procedura de achiziţie aleasă). „Urmează să facem o analiză pe fiecare proiect căci sunt unele dintre cele mai complexe proiecte pentru spaţiul rural”, a spus Tabără.
Prin măsura menţionată, numită „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală” se pune la dispoziţia solicitanţilor 1,54 miliarde euro, din care UE asigură 80%. Banii sunt disponibili pentru dezvoltarea sau înfiinţarea reţelelor de drumuri locale sau a celor de alimentare cu apă sau de canalizare în localităţi cu mai puţin de 10.000 de locuitori.
România Liberă a încercat să obţină explicaţii suplimentare de la Barna Tanczos, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Potrivit acestuia cele 600 de proiecte nu vor fi reziliate insa imediat. Primele in pericol de a fi anulate sunt cele din perioada 2008-2009. „Vom disponibiliza astfel cateva zeci de milioane de euro care ii vom orienta spre alte proiecte” a spus Barna Tanczos.
Dezinteres faţă de eficienţa energetică
In domeniul politicilor energetice, românii s-au orientat mai degrabă spre proiectele din domeniul resurselor regenerabile de energie decât spre cele de ameliorare a eficienţei energetice. De aceea Ministerul Economiei vrea să propună Comisiei Europene ca fondurile structurale destinate României pe partea de energie şi eficienţă energetică să fie alocate în funcţie de cererile companiilor, a declarat ieri Alexandru Săndulescu, şeful Direcţiei de energie din instituţie. „Am primit 419 solicitări pe proiecte din domeniul resurselor regenerabile şi am mărit la 190 de milioane de euro, de la 100 de milioane de euro, cota alocată, în timp ce pentru eficienţă energetică am oferit 100 de milioane de euro iar solicitările au fost de 66 milioane de euro”, a spus el.
