Saptamana trecuta, instanta Curtii de Apel Timisoara a judecat recursul inaintat de John Perez si fosta conducere a ARO impotriva deciziei Tribunalului Comercial Arges, prin care a fost declansata procedura de reorganizare judiciara si declararea falimentului solicitate de trei agenti economici si de fostii salariati ai ARO.
Cauza urma sa fie judecata de Curtea de Apel Pitesti. Numai ca disponibilizatii ARO s-au vazut nevoiti sa solicite instantei Inaltei Curti de Casatie si Justitie stramutarea cauzei la o alta instanta, egala in competente cu instanta Curtii de Apel Pitesti. Solicitarea fiind admisa, recursul a fost stramutat la Curtea de Apel Timisoara, iar miercuri, 1 iunie, la al doilea termen, completul Curtii de Apel Timisoara a respins recursul inaintat de Perez si conducerea ARO, de incetare a reorganizarii judiciare si a falimentului, fiind admisa cererea celor trei agenti economici si a disponibilizatilor ARO. Asadar, potrivit deciziei Curtii de Apel Timisoara, procedura de reorganizare judiciara si faliment au ramas definitive, irevocabile si executorii.
Mai mult, in recursul disponibilizatilor ARO este formulata o cerere prin care solicita inlocuirea actualului administrator judiciar, Gheorghe Banu, care a comis mai multe ilegalitati, dar agreat de judecatorul sindic Irinel Costache din cadrul Tribunalului Comercial Arges, cu reprezentantul unei firme bucurestene, specializata in administrarea unor astfel de societati comerciale aflate in faliment, asa cum este ARO. Numirea unui alt judecator sindic in locul judecatoarei Costache, care sa numesca un alt administrator judiciar la ARO, urmeaza sa aiba loc la Tribunalul Comercial Timis in aceasta saptamana. Prin numirea unui alt administrator judiciar la ARO, disponibilizatii doresc in primul rand ca uzina sa produca in continuare, iar noul administrator care va fi numit sa gaseasca pentru uzina din Campulung un investitor adevarat. Altul, desigur, decat John Perez, care a dovedit nu numai ca nu poate onora nici unul dintre angajamentele din contractul de privatizare semnat cu APAPS, ci si reaua-credinta fata de patrimoniul ARO, pe care nu a ezitat sa-l jefuiasca, instrainandu-l in folos personal, fapt dovedit de Curtea de Conturi si de Autoritatea Nationala a Controlului.
