Comisia Europeană a publicat ieri proiectul recomandărilor sale pentru fiecare stat membru UE. Cum era de aşteptat, România împarte cu Bulgaria ultimele locuri la majoritatea capitolelor supuse analizei, economie, finanţe, societate etc.
Poziţia fiscală a României s-a îmbunătăţit în condiţiile unui deficit bugetar situat sub 3% din PIB în 2012, parametru care se va îmbunătăţi în continuare, arată raportul. Acesta manifestă îngrijorări în privinţa conformării fiscale românilor şi a nivelului redus de taxe de mediu colectate. În perspectivă medie de timp, sistemul de pensii va pune presiune pe finanţele publice. România e una dintre cele două ţări care nu a egalizat vârstele de pensionare între bărbaţi şi femei şi în care ponderea angajaţilor vârstnici e mult sub media UE.
Sănătatea este dominată de inechitate, risipă şi management prost, arată raportul CE. Recomandările privesc micşorarea perioadei de tratare a pacienţilor în spital şi întărirea serviciilor medicale primare. Rata ocupării (numărul persoanelor de peste 15 ani care au prestat o activitate economică timp de cel puţin o oră în perioada de referinţă, de regulă o săptămână) a fost în România doar de 63,8%, mult sub media UE, şi sub ţinta de 70% stabilită de UE pentru 2020. Dacă în UE 8,9% din adulţi sub implicaţi în activităţi de perfecţionare profesională, procentajul e în România doar de 1,6%. 16,8% din tineri nu pot fi regăsiţi nici în activităţi productive, nici în educaţie, ceea ce este mult.
Sărăcia este o altă provocare majoră. O pondere de 40,3% din populaţie este în risc de sărăcie, cu două treimi peste nivelul mediu din UE, de 24,2%. Copiii sunt cei mai expuşi (49,1%), iar transferurile statului pentru diminuarea sărăciei sunt printre cele mai puţin eficiente din Europa.
Educaţia obligatorie se caracterizează printr-un procentaj mare al celor care renunţă la aceasta (17,3% în 2012), peste media UE de 13,5%. Statul nu are nici măcar mecanisme potrivite de ţinere a acestei evidenţe.
Administraţia publică din România este una dintre preocupările majore ale UE. Cadrul legal inconsistent, recursul prea des al Guvernelor la ordonanţe de urgenţă (în detrimentul legilor date de Parlament), absenţa cooperării interministeriale, a transparenţei la angajări şi salariile mari ale managerilor de la stat sunt deficienţe reclamate în raport. O parte a acestora sunt cauza pentru care rata absorbţiei fondurilor UE e foarte scăzută, anume doar 13% din fondurile structurale şi de coeziune disponibile.
Sectorul energetic se caracterizează prin ineficienţa sa, în bună măsură din cauza ineficienţei energetice a imobilelor şi nemodernizării sistemului public de termoficare. Economia românească este a treia energo-intensivă din UE, o clădire de-a noastră foloseşte în medie de opt ori mai multă energie decât una dintr-o ţară UE-15, iar emisiile de dioxid de carbon sunt maxime.
Scăpăm de procedura deficitului excesiv
Tot ieri Comisia Europeană a anunţat că va recomanda Consiliului Ecofin (al miniştrilor de Finanţe UE) încetarea procedurii de deficit excesiv în cazul României, după ce a constatat reducerea deficitului bugetar sub nivelul maxim de 3% permis în UE. Estimările CE sunt că România îşi va menţine în anii următori atât deficitul, cât şi îndatorarea publică în limita permisă în Tratatul UE (sub 3% din PIB primul indicator, sub 60% al doilea).
50% din copiii din România sunt expuşi riscului sărăciei, media UE fiind de 27%.
