Vizitand combinatul din Celiabinsk, de la poalele Muntilor Urali, in partea asiatica a Federatiei Ruse, realizezi ca este vorba de un adevarat colos siderurgic, care se intinde pe zeci de kilometri patrati. Productia merge in foc continuu, iar fumul gros acopera ca un nor intreg orasul. De aici se aprovizioneaza cu tagla toate intreprinderile din Rusia ale grupului Mechel, deoarece la acestea au fost inchise fluxurile primare de productie, de turnare a otelului.
La toate combinatele se lucreaza din plin, insa peste tot in stilul clasic sovietic: un muncitor „pune osul la treaba”, iar alti doi sau trei fumeaza o tigara sau pur si simplu stau. Nici la capitolul protectia muncii nu s-a schimbat prea mult mentalitatea. Bunaoara, la intreprinderea Uralska sau Forja din Urali, cum mai este ea cunoscuta, fiecare muncitor era imbracat ba in maiou, ba in tricou, ba in pulover, iar operatorul unei prese de prelucrare a otelului isi proteja ochii punand mana in dreptul fetei in momentul impactului, si nu cu vreo pereche de ochelari speciali.
