In 2009, tinta de inflatie stabilita a fost ratata. Unii incearca sa faca din aceasta un capat de tara, altii, dimpotriva, cauta sa o lase in umbra. S-a ratat insa de putin tinta, ceea ce ar trebui mai degraba interpretat ca un succes, avand in vedere greutatile anului de criza 2009. In orice caz, Banca Nationala insista pe explicatii care trimit responsabilitatile ratarii tintei in alte directii. Consilierul guvernatorului a spus explicit ca, daca n-ar fi fost cresterea de accize la tigari, decurgand din obligatii asumate fata de Uniunea Europeana, inflatia s-ar fi incadrat lejer in tinta prevazuta. Astfel, dl Vasilescu a redeschis cutia explicatiilor predilecte ale Bancii Nationale din ultimii ani pentru eventualele depasiri ale prognozelor sau proiectiilor in materie de inflatie. Ba preturile la tigari, ba cele la oua, ba chiar cele la cartofi ar fi fost de vina de aceste nereusite! In rest, totul in economie ar merge perfect si, oricum, asa cum s-a stabilit!
Cifrele Institutului de Statistica sunt un aliat al dlui Isarescu. De prea multe ori, spre a mai reveni inca o data, am discutat despre relevanta – sau, mai precis, lipsa de relevanta – a modului de calcul al inflatiei pentru buzunarele oamenilor, chiar si pentru buzunarul in medie al unui „roman statistic”! Pentru anul 2009 ramane, de pilda, un (mare) semn de intrebare: unde este influenta cresterii pretului carburantilor asupra inflatiei generale?! Pretul benzinei a crescut cu vreo 40% in 2009, iar cel al motorinei cu vreo 20%. Aici nu este nevoie de statistici. Asta s-a constatat din piata! Statistica ar fi trebuit sa evalueze influenta asupra indicelui global al preturilor. N-o fi benzina utilizata de toti romanii precum cartofii si ouale, dar o influenta asupra globalului tot ar trebui sa aiba, caci intra in costurile, practic, ale tuturor produselor si serviciilor, iar cresterea nu a fost una derizorie, ci una extrem de severa!
Sa lasam insa deoparte toate acestea, pentru ca tot este degeaba! Sa ne referim la un alt aspect al problemei. Cresterea fabuloasa a pretului la benzina si motorina a intervenit pe parcursul unui an de criza in care, tocmai din cauza crizei, consumul a scazut cu aproape 10%. Pai, cum stam, fratilor, cu economia de piata, ale carei teorii despre cerere si oferta spun ca, in conditiile scaderii cererii, pretul pe piata ar fi trebuit sa scada, nu sa creasca, si inca fabulos?! Ce explicatii ne dau pentru un asemenea fapt oficialii Bancii Nationale si Institutului National de Statistica, indiferent daca au cuantificat sau nu corect impactul global al cresterii pretului la carburanti si indiferent daca au luat sau nu in considerare acest impact in evaluarea inflatiei?! Mai ales ca oficialii Bancii Nationale nu scapa o ocazie de a insista asupra faptului ca, atat timp cat economia n-a redemarat, pericolul inflatiei este oprit de insasi cererea care lancezeste sau chiar scade, dar care, oricum, nu creste. Deh, economie de piata!
Numai ca Romania nu este o economie de piata. Regulile acestea functioneaza doar fragmentar, pe anumite segmente cat de cat concurentiale, pe care se intalnesc, culmea!, consumatori romani cu producatori si comercianti romani, in general, mici si slabi financiar. Pe segmentele de piata in care consumatorii romani intalnesc producatori si distribuitori straini, comparativ de mare putere financiara si care au monopolizat piata, nu mai opereaza nici o regula de economie de piata. Pe piata carburantilor, unde atat productia, importul, cat si distributia sunt controlate in pozitii de oligopol de catre firme straine, acestea pot impune cresteri de preturi, chiar daca cererea scade. Sau, mai pe sleau, tocmai pentru ca cererea scade, adica profitandu-se din plin de pozitiile de monopol! O piata similara este cea bancara, unde marjele de dobanzi cresc, chiar daca cererea de produse bancare s-a prabusit si scade mereu si mereu vertiginos!
Pe asemenea piete – in toate tarile bananiere, desigur – economia de piata este doar o biata baliverna! In tarile bananiere, desigur, pentru ca doar aici de firmele straine nu se atinge nimeni cu nimic, indiferent de ceea ce fac, pentru ca sunt considerate un fel de bibelou de portelan!
