Mălâncrav, un sat sibian izolat, a devenit obiectiv turistic după ce fundaţia patronată de Prinţul Charles a derulat acolo 180 de proiecte. Localnicii au fost ajutaţi să restaureze Conacul Apafi, unde găzduiesc turişti veniţi “ca la bunici”, să deschidă ateliere şi să producă suc de mere ecologic, scrie Mediafax.
Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET), patronată de Prinţul Charles, a fost înfiinţată în România în anul 2000, cu scopul de a conserva şi pune în valoare peisajul cultural şi natural din localităţile cu biserici fortificate din Transilvania, obiectiv pentru atingerea căruia a implementat peste 1.100 de proiecte în 49 de sate şi 6 oraşe, cu o valoare totală de 4,92 milioane de euro.
Preşedintele fundaţiei, Jessica Douglas-Home, explică, într-o broşură editată în anul 2000, de ce a fost aleasă această zonă: „Am fost fermecaţi. Descoperisem o imagine a Europei rurale a cărei bogăţie şi frumuseţe se păstrau neatinse”.
Şi pentru că aceste valori şi frumuseţi naturale dăinuiseră, fundaţia şi-a făcut din păstrarea şi valorificarea lor o adevărată misiune, iar comunităţile rurale au fost implicate nu numai în derularea proiectelor, dar mai ales în alegerea lor.
Andrea Rost, manager în cadrul MET, a explicat corespondentului MEDIAFAX că fundaţia merge spre acele localităţi unde comunitatea se implică, unde oamenii vor să muncească, vor să păstreze nealterate valorile conservate de-a lungul timpului şi să le pună în valoare.
Mălâncrav – satul din fundătură
Aşa s-a ajuns şi în localitatea Mălâncrav din judeţul Sibiu. Satul este situat la aproape o sută de kilometri de municipiul Sibiu spre Sighişoara şi la 13 kilometri de cel mai apropiat drum naţional, într-o fundătură. În anul 2000, MET a ajuns la Mălâncrav, iar de atunci au fost derulate peste 180 de proiecte. Pentru că a fost necesară reabilitarea unor biserici şi locuinţe, au fost pregătiţi 40 de meşteri restauratori, cu care au fost făcute lucrările la principalele obiective. Pentru că era nevoie de lemn, ţiglă şi cărămidă pentru construcţii şi pentru că satul era plin de oameni fără posibilitatea găsirii unui loc de muncă, dar dornici să muncească, au fost înfiinţate un atelier de tâmplărie şi un cuptor de ţiglă şi cărămidă tradiţională. Au fost restaurate astfel Biserica Evanghelică, Biserica Catolică şi 75 de faţade ale caselor tradiţionale din sat, oameni de diferite etnii – saşi, români, maghiari şi romi – lucrând cot la cot. Un alt proiect a vizat revitalizarea unei livezi şi a unei fabrici de suc de fructe existentă în localitate. Fundaţia a cumpărat merii şi perii de pe 108 hectare şi a transformat livada într-una ecologică, atestată periodic în acest sens. Administratorul livezii, Dan Marton, spune că reprezentanţii organismului care stabileşte că procedurile de lucru, substanţele şi îngrăşămintele folosite sunt ecologice vin de două ori pe an la Mălâncrav, o dată în mai şi o dată în septembrie, înainte de culesul fructelor.
Trei persoane din localitate sunt angajate permanent să se ocupe de livadă şi să întreţină fabrica de suc în lunile în care nu se produce. Fabrica funcţionează doar în perioada în care se culeg fructele din livada proprie şi se face sucul.
Dan Marton spune că producţia anuală este de o sută de tone la 50 de hectare. Fructele culese manual se vând în magazine de profil din ţară sau direct de la livadă.
Din fructele culese industrial se produc, anual, aproximativ 30.000 de litri de suc de mere ecologic şi cam 7.000 de litri de suc de pere, toată cantitatea de fructe care este culeasă într-o zi fiind procesată în fabrică în ziua respectivă, pentru ca fructele să nu se altereze. Toată cantitatea de suc produsă în fabrică este vândută în ţară, în magazine cu profil ecologic, dar şi la diferite ambasade din Bucureşti. Un litru de suc costă 8 lei.
Dan Marton spune că, deocamdată, livada nu aduce profit pentru că se plăteşte anual arendă de 12.000 de euro către ADS, care deţine terenul, iar costurile de producţie pentru fructele şi sucul ecologic sunt foarte ridicate. Intenţionează însă să mai planteze pomi, care, odată ajunşi la maturitate, să crească producţia livezii şi, de asemenea, vrea să scadă costurile de producţie a sucului prin tehnologizarea fabricii.
