7.4 C
București
joi, 29 februarie 2024
AcasăInvestigații România LiberăPonta: Ţinta României pentru intrarea în zona euro este 2018-2020

Ponta: Ţinta României pentru intrarea în zona euro este 2018-2020

Perioada 2018-2020 este o ţintă realistă pentru intrarea României în zona euro, a declarat, marţi, premierul Victor Ponta, conform Mediafax.

“Vrem să fim pregătiţi şi competitivi atunci când ne alăturăm zonei euro. Cred că 2018-2020 este o ţintă realistă. Urmărim, în mod prudent, Polonia, care este mult mai avansată decât România în ceea ce priveşte reformele structurale”, a afirmat Ponta într-un interviu acordat CNBC, întrebat dacă va mai aştepta pentru a vedea “cum va arăta zona euro în câţiva ani”, înainte de a adopta moneda unică europeană.

Citeşte şi: Eurostat: România are cea mai puternică creştere economică din UE în trimestrul al treilea

Şeful Guvernului a adăugat că aşteaptă ca planul anticriză adoptat de liderii din zona euro să îşi facă efectul până la sfârşitul acestui deceniu.

Ponta a subliniat că România trebuie să fie pregătită pentru intrarea în zona euro în ceea ce priveşte indicatorii economici, inflaţia şi forţa de muncă, potrivit CNBC.

“Cred că zona euro nu are nevoie de încă un jucător slab, de aceea trebuie, mai întâi, să ne pregătim. Dar angajamentul politic este să ne alăturăm zonei euro şi cred că aceasta ar fi în beneficiul României, dar şi al tuturor celorlalte ţări din UE”, a afirmat premierul.

Ponta a declarat, într-un interviu publicat în luna iunie de Deutsche Welle, că România poate fi pregătită din punct de vedere structural pentru adoptarea monedei euro în 2017-2018 şi ar putea deveni membră a zonei euro în acest orizont de timp.

Premierul a făcut şi atunci referire la Polonia, afirmând că s-a “pus de acord cu perspectiva Poloniei, celălalt mare jucător din afara zonei euro”.

La finele anului trecut, când România încă păstra ţinta de adoptare a monedei euro în 2015, Ponta a declarat că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, şi anume să spună foarte clar că este în favoarea unei Europe cât mai bine închegate, că doreşte să intre în Euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie.

În luna aprilie, Guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergenţă care nu mai include o ţintă pentru adoptarea monedei euro, premierul Victor Ponta afirmând atunci că 1 ianuarie 2019 reprezintă “un obiectiv destul de realist” pentru adoptarea monedei euro de către România.

El a amintit atunci că un astfel de obiectiv este stabilit împreună cu Banca Naţională şi mediul de afaceri.

O lună mai târziu, preşedintele Traian Băsescu a declarat că anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat, în noiembrie 2012, că trecerea la moneda euro în anul 2015 nu mai intră în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină economică.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, afirma anterior că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie avea să decidă dacă va fi menţinut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene.

Intrarea în ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premergătoare aderării la zona euro. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht, respectiv să se afle timp de doi ani în ERM-II, timp în care moneda naţională să fluctueze într-un intervalul de plus-minus 15% faţă de euro.

Polonia a renunţat de asemenea, în programul de convergenţă actualizat transmis CE în luna aprilie, la asumarea unei ţinte indicative privind aderarea la zona euro, invocând ca motive incertitudini legate de orizontul de timp necesar pentru respectarea precondiţiilor, dar şi “situaţia din zona euro”.

Premierul polonez Donald Tusk a afirmat în luna iulie că adoptarea euro va întârzia probabil pentru o perioadă de încă 10 ani, deoarece este necesară modificarea constituţiei, care nu poate fi realizată fără o majoritate calificată de cel puţin două treimi în Parlament.

 

Cele mai citite

PSD și PNL fac casă bună la guvernare… pentru Iohannis

Ilustrație: Marian Avramescu S-a demonstrat că Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) fac casă bună la guvernare, pentru președintele Klaus Iohannis. Șeful...

Ministerul de Interne vrea să angajeze 5000 de oameni prin încadrare directă, adică direct din viața civilă

Vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a înaintat Guvernului un Memorandum prin care solicită angajarea a 5200 de oameni în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Memorandumul...

Firea ridicată la București în cocean de Ilfov, dar se alege cu gaura de la covrigul de Buzău

Ilustrație: Marian Avramescu Gabriela Firea a reușit să obțină susținerea filialei Partidului Social Democrat (PSD) București, între două pelerinaje Ilfov – Athos și retur,...
Ultima oră
Pe aceeași temă