Ajuns la final de mandat după ce vreme de patru ani s-a aflat la cârma Consiliului Județean Ialomița, fostul președintele CJI Victor Moraru și-a publicat și ultima declarație de avere din tumultoasa sa viață administrativă. În acest răstimp, valorosul om politic, în opinia șefului său de partid, Victor Ponta, a acumulat vreo 120.000 de lei, vreo 2000 de euro, și-a plătit un credit de 64.000 de lei și trudește să achite un altul înghețat în declarația de avere la 181.240 de lei.
Dar, dincolo de aceste realizări mărețe, candidatul Pro România la președinția CJI cară în spinare o ditamai starea de incompatibilitate în care s-a aflat pe toată perioada mandatului.
La prima vedere bietul servitor public, plătit cu un salariu 23.400 de lei lunar, și-a tras grosul veniturilor din leafa babană, mărită periodic și dopată cu sporuri pentru numeroasele proiecte europene din care s-au decontat sume infime. O privire mai atentă însă ne arată că fostul președinte a derulat o activitate economică intensă, pe persoană fizică, fapt interzis de Legea 161 din 2003 privind transparența în exercitarea funcțiilor publice.
Circa 195 186 lei, uzufructul incompatibilității
Potrivit declarațiilor de avere postate pe site-ul CJ Ialomița, în perioada 2017-2020 individul a obținut suma de aproximativ 195.000 de lei din vânzarea de produse agricole. În 2017 și 2020, adică la intrarea și ieșirea din mandat, i-au intrat în conturi sume semnificative: 89.816 lei în 2017 și 51.468 lei în 2020.
În evidențele ANAF moraru figurează ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, iar asta rezultă și din declarația de avere aferentă anului 2019. În acest document fostul președinte menționează că ar fi încasat suma de 11.685 de lei reprezentând TVA aferentă unei facturi în valoare de 61.500 de lei. Această operațiune comercială efectuată de comerciantul persoană fizică Victor Moraru a constat în vânzarea a 3 silozuri, situate în Amara, către Negrilă Teodora Felicia Întreprindere Individuală. Asupra aceste operațiuni comerciale banale apar semne de întrebare.
Afacerea silozul- tranzacție sau simulare?
Persoana căreia Moraru i-a vândut silozul se numește Negrilă Teodora Felicia și a fost la un pas să-i devină acestuia fină. Negrilă este asociat unic în SC Mina Com SRL, firmă în care regăsim urme ale familiei Moraru. Societatea a fost preluată de Negrilă de la un oarecare Năstase Gheorghe, în februarie 2005. În 2013 în firmă este cooptat ca asociat cu 30% din părțile sociale Moraru Florin care este, se pare, fratele mai mic al fostului președinte CJ Ialomița. Un an mai târziu, în februarie 2014, Moraru Florin iese din societate și cedează părțile sociale lui Negrilă Teodora Felicia.
Negrilă apare ca administrator în toate firmele controlate de familia Moraru. Astfel, ea este administrator în SC Miro Impex, firmă deținută de Victor Moraru,, dar și în firma SC Agrotur SA Călinești (județul Teleorman), deținută de fiul lui Moraru.
Această firmă nu are activitate din 2016 și înregistra datorii la stat de peste 60.000 de lei.
În acest context se naște următoarea întrebare: cât de reală este această tranzacție făcută de Moraru cu persoana care-i administrează afacerile?
Încălcare de lege trecută cu vederea de prefect
În conformitate cu articolul 87, aliniatul 1 litera g, din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, funcția de președinte al Consiliului Județean este incompatibilă cu calitatea de comerciant persoană fizică. În perioada în care Moraru a ocupat această funcție el a acționat ca un comerciant persoană fizică, fiind înregistrat în evidențele ANAF ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.
El a obținut regulat venituri și a eliberat documente fiscale, fapt care contravine prevederilor legale. Deși presa a relatat de-a lungul acestei perioade despre veniturile obținute de fostul președinte al CJ Ialomița, prefectura n-a verificat niciodată starea de incompatibilitate în care acesta s-a aflat. Mai mult, la momentul preluării funcției, Moraru a dat o declarație pe propria-i răspundere prin care a certificat că nu se află în stare de incompatibilitate.
Iar asta îi duce în zona penală din punct de vedere al falsului în declarații. Potrivit articolului 116 al Legii 161, prefecții au obligația să verifice situația tuturor aleșilor locali din județ. La Moraru, acest lucru nu s-a întâmplat. Poate nu întâmplător fostul prefect al județului este acum coleg de partid la Pro România cu Moraru, cedându-i acestuia candidatura la șefia CJ Ialomița.
Din informațiile noastre se pregătește sesizarea Agenției Naționale de Integritate cu privire la cazul Moraru. În condițiile în care el va fi declarat incompatibil pentru perioada în care a girat ocupat funcția de președinte CJ, s-ar putea alege cu interdicția de a candida pentru orice funcție publică pentru o perioadă de 3 ani. Mai mult, agenția sau orice persoană interesată ar putea sesiza Parchetul pentru infracțiunea de fals în declarații pe care Moraru ar fi putut să o comită la preluarea funcției publice.
