Lipsa de transparență a autorităților face ca, după două luni de stare de urgență și peste 1100 de morți puși în sarcina coronavirusului, românii să nu poată afla care au fost combinațiile de medicamente ”câștigătoare” în ceea ce privește salvarea vieților și care dintre schemele de tratament au fost aplicate fiecăruia dintre cei decedați. Fără ca Ministerul Sănătății să declare ce tratament a fost mai eficientă și care dintre matricele de intervenție a generat decese, autoritățile au impus, de vineri, printr-un nou normativ, un medicament rusesc, Arbidol, neverificat și neautorizat în UE.
Ordinul Ministrului Sănătății nr. 860/2020 se prezintă ca sprijin pentru deciziile comisiilor de politică ale medicamentului din cadrul unităților sanitare privind utilizarea „off-label” a unor medicamente potențial active, conform art. 27 din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență, trecând atât peste faptul că România a dat de 10 zile emergența pe starea de alertă, cât și peste obligația de aproba regimul de utilizare dincolo de prospect doar pentru produsele testate și aprobate, nu și pentru cele aflate în stadiul unor nesigure teste clinice.
Semnatarul ordinului la care facem referire este secretarul de stat Horațiu Moldovan, același oficial care, în data de 13 martie, semna un alt normativ controversat, celebrul Ordin 436 prin care, în cazul de deces al pacienților infectați cu SARS- CoV2, se interziceu autopsiile, invocându-se riscurile de infectare a personalului medical și stabilindu-se, din condei, că orice pacient infectat cu SARS-CoV2 va fi declarat decedat ca urmare a Covid.
Ce spun experții despre lipsa autopsiilor
Mulți specialiști se întreabă cum se pot stabili protocoale eficiente de tratament și cauzele reale ale deceselor dacă nu se efectuează autopsii și examene anatomopatologice. Senatorul PMP Gabi Ionașcu a adresat chiar o interpelare Ministrului Sănătății, referitoare la numărul autopsiilor efectuate în România și la efectele acestora în stabilirea cauzelor deceselor și a protocoalelor de tratament. Răspunsul ministerului se lasă așteptat. În interpelarea sa Ionașcu a invocat opinii ale unor exeperți dar și situația din Germania, unde inițial s-au interzis autopsiile, Institutul Robert Koch (RKI), forul principal de sănătate publică din această țară, retregîndu-și apoi avertismentul din 24 martie împotriva procedurilor de autopsie a pacienților decedați infectați cu SAR-CoV 2, în urma unei scrisori de protest scrise de asociațiile de patologie germane.
În România, Vladimir Beliș, fost director al INML, susține și azi că nu se poate stabili cauza reală a morții doar pe baza unui test pozitiv pentru COVID 19, și nu se pot stabili protocoale de tratament adecvate în lipsa unei autopsii care să arate ce organe sunt afectate, și ce leziuni au fost provocate. La fel, fostul șef al Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, considera cel puțin ciudată lipsa preocupării pentru necropsiilor în cazul pacienților decedați în perioada pandemiei, apreciind ca fiind ”bizar” faptul că ”OMS și autoritățile sanitare, printre numeroasele recomandări, au “uitat” să solicite efectuarea necropsiei la cei declarați decedați ca urmare a COVID-19.”
Găselniță chinezească versus brambureala românească
Medicii italieni au fost primii din Europa care au încălcat interdicția de autopsiere introdusă printr-un ordin similar celui dat de autoritățile sanitare din România, atenție, în baza unui protocol elaborat de OMS la recomandările specialiștilor din China. Doar așa a fost posibil ca specialiștii din Italia să revoluționeze mecanismul de intervenție în caz de Covid, descoperind că primul efect al bolii este formarea de cheaguri de sânge și tromboză, abia ulterior, în cazurile rezistente la tratamentul cu antitrombosis, ajungându-se la o pneumonie interstițială dublă. Concluzia italienilor a demonstrat faptul că tratamentele care au fost urmate în spitale, bazate pe ventilație mecanică în terapie intensivă, erau contraindicate, atrăgând, pe cale de consecință, o relativă aliniere formală și în România, acolo unde, din aprilie, Ministerul Sănătății a permis necropsiile doar în spitalele cu compartimente angrenate în protocoale de cercetare autorizate.
În concluzie, prin toate măsurile sale, cum ar fi stabilirea schemelor de tratament, interzicerea autopsiilor, sau pumnul în gură pus instituțiilor pentru a nu comunica date despre numărul de infectări și decese decât prin intermediul Grupului de Comunicare Strategică condus de Arafat (entitate care a ajuns să stabilească, astfel, ce este adevărat sau fals în materialele de presă), se poate spune că autoritățile sanitare au dus lupta cu pandemia după ureche. Diagnosticele, medicațiile și cauzele de deces au fost și sunt stabilite după criterii netransparente, fapt care a ridicat și ridică și azi multe suspiciuni legate de efectele pandemiei și de onestitatea guvernului.
