Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament legea „dării în plată“ după ce bancherii au făcut o campanie de lobby susținută. Acum, aceştia au primit şi sprijinul Băncii Centrale Europene.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis Parlamentului, spre reexaminare, legea privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilelor ipotecate. Șeful statului a postat pe Facebook un scurt comentariu, arătând că acest proiect este „binevenit”, dar forma adoptată de Parlament riscă să creeze „dificultăţi”.
„Legea privind darea în plată este binevenită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăţi, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislaţia în vigoare şi crearea unor situaţii de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astăzi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiţi, astfel încât să fie eliminate neclarităţile şi evitate confuziile”, a comentat, pe reţeaua de socializare, Klaus Iohannis.
Şi tot pe Facebook a comentat şi avocatul Gheorghe Piperea, iniţiatorul acestui proiect: „După un asemenea cadou de Crăciun, dl Iohannis va pleca de sărbători în Florida. Multinaţionalele, pas cu pas, presiune pozitivă cu presiune pozitivă (aşa se numeşte acum şantajul), şi-au luat ţara înapoi. Timp de trei săptămâni am avut impresia că scăpasem din lanţ. E, uite că a fost cineva care i-a ajutat pe overlorzi să ne lege la loc în lanţ”.
Legea viza şi creditele în derulare
Conform proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri. Datornicul trebuie să transmită creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare băncii, prin care anunţă decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate, costurile cu această procedură urmând să fie suportate de debitor. După ce decizia a fost comunicată, creditorul nu mai poate urmări codebitori sau garanţi personali sau ipotecari pentru stingerea creditului. De asemenea, la momentul încheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, banca neputând solicita sume de bani suplimentare.
Avocatul Gheorghe Piperea ne-a precizat că legea ar fi urmat să fie aplicată şi creditelor în derulare: „Legea scrie negru pe alb, la articolul 11, că se aplică și creditelor în derulare, fie că este vorba despre un contract care nu a ajuns în fază de executare, fie este în fază de executare silită. Ba chiar se poate aplica și în situația în care, după ce banca ți-a executat casa și te-a evacuat din ea, îți sunt oprite conturile fie banca, fie colectorul de creanțe, numai că într-o astfel de situație nu mai ai la dispoziție procedurile administrative cu notarul și cele 15 zile, ci trebuie să te duci la instanță să se constate ștergerea datoriilor”.
Recent, Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a făcut cunoscută poziţia faţă de această lege, arătând într-un document că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum proiectul privind darea în plată, riscă să compromită siguranța juridică și nu respectă principiul așteptărilor legitime. Pe de altă parte, BCE afirmă că documentul ar putea conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creșteri a nesiguranței juridice și a riscului de țară. „Astfel de drepturi pot încuraja debitorii care nu au cu adevărat nevoie de protecție să profite de schimbările prețurilor bunurilor imobiliare și să înceteze să își respecte obligațiile, chiar dacă au posibilitatea de a și le îndeplini în totalitate. În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiții de creditare mai aspre și să grăbească rambursările anticipate”, consideră reprezentanții BCE. Argumentele Băncii Centrale Europene seamănă în mare parte cu cele ale bancherilor din ţara noastră.
Reamintim faptul că proiectul de lege a stârnit dispute aprinse între susţinătorii acestuia şi bănci. Opozanţilor li s-a alăturat şi Banca Naţională a României (BNR). Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei Supraveghere din cadrul BNR, a declarat: “Legea privind darea în plată, aşa cum este acum redactată, nu răspunde unei probleme sociale, ci îi avantajează pe cei care au cumpărat imobile înainte de criză, în scop speculativ, şi poate genera falimentul unei bănci“.
