Ewald Nowotny, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene şi guvernator al Băncii Naţionale a Austriei, spune că avansul puternic al creditului în unele dintre statele Europei de Est trebuie monitorizat cu atenţie de organismele de reglementare pentru a evita repetarea bulei speculative care s-a spart în anul 2009, transmite Bloomberg. Potrivit lui Nowotny, este dificil de spus dacă înainte de recesiunea din 2009 unele dintre fostele state comuniste au înregistrat o supraîncălzire sau o convergenţă cu vecinii din Vest. „Este greu de distins ce a fost proces de recuperare şi ce a fost bulă speculativă“, a spus Nowotny. „Perspectiva pe termen mediu vizează în continuare un proces de recuperare. Avem spaţiul necesar pentru o adâncire financiară. Însă există şi unele ţări unde avem un ritm mare de creştere a cererii şi unde trebuie să fim foarte atenţi“, a adăugat Nowotny.
Băncile din Europa Occidentală, în frunte cu băncile austriece Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank şi Bank Austria, au alimentat boom-ul înregistrat de Europa de Est cu credite ieftine până la criza din 2008. În multe din aceste ţări băncile au acordat credite în euro sau franci elveţieni, ceea ce a exacerbat criza economică atunci când monedele din regiune s-au depreciat. Creditele neperformante în Europa de Est au crescut constant după 2009 iar în prezent îngreunează bilanţurile băncilor.
În afara zonei euro, dar supravegheaţi la comun cu membrii
Ewald Nowotny a mai spus că statele membre UE care nu sunt şi membre ale zonei euro (Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, România şi Croaţia) ar trebui să analizeze posibilitatea aderării la procesul de supervizare bancară condus de Banca Centrală Europeană. În opinia lui Nowotny, aceasta ar putea limita fragmentarea care în prezent direcţionează capitalul şi lichiditatea din regiunile unde este cel mai mult nevoie de ele.
Luna trecută, o serie de oficiali europeni au declarat pentru Bloomberg că Uniunea Europeană ia în calcul transformarea fondului de asistenţă pentru statele care au probleme în privinţa balanţei de plăţi într-un mecanism de recapitalizare a băncilor din statele membre din afara zonei euro. Fondul de asistenţă în privinţa balanţei de plăţi dispune de resurse totale de 50 miliarde euro, din care mai sunt disponibile 40 miliarde euro după sumele angajate de UE în acordurile de finanţare externă ale Letoniei, Ungariei şi României. Comisia Europeană ar dori să restructureze fondul prin adăugarea unui sistem de sprijin al băncilor care să poată fi accesat de statele non-euro.
Raiffeisen ar putea face un pas înapoi
Grupul bancar austriac Raiffeisen Bank International a anunţat că nu poate exclude varianta retragerii sale de pe pieţele din Ungaria, Ucraina şi Slovenia, adăugând însă că nu are planuri definitive privind vânzarea diviziilor de pe aceste pieţe, transmite Reuters.
Vineri, într-o conferinţă de presă care a avut loc la Bucureşti, directorul general de la RBI, Karl Sevelda, a declarat că banca poartă discuţii cu privire la vânzarea diviziei sale din Ucraina, Aval, dar că nu s-a ajuns încă la o decizie finală, arată Agerpres. „Pe lângă Ucraina, pieţe precum Ungaria şi Slovenia sunt în prezent în analiză, iar o retragere de pe aceste pieţe nu poate fi exclusă“, a informat Raiffeisen într-un comunicat de presă destinat să clarifice poziţia băncii. RBI a anunţat anterior că intenţionează să-şi reducă operaţiunile pe unele pieţe, inclusiv în Ungaria, unde în 2012 a înregistrat pierderi de 174 milioane de euro şi ar putea înregistra noi pierderi dacă vor fi adoptate noi legi destinate să-i ajute pe cei cu credite în valută. La fel ca rivalii Bank Austria şi Erste Bank, RBI are operaţiuni extinse în Europa Centrală şi de Est, unde ritmurile de creştere erau mult mai mari decât cele din Austria înaintea crizei.
Oferte multiple pentru Ucraina
În ceea ce priveşte vânzarea diviziei din Ucraina, Raiffeisen a subliniat luni că nu s-a ajuns încă la o decizie. „Mai multe părţi interesate să cumpere Raiffeisen Bank Aval au contactat RBI“, se arată în comunicatul de presă. „Au fost începute dialoguri cu aceste părţi pentru a putea evalua ofertele şi a pune bazele pe care să se poată lua o decizie dacă şi la ce preţ va fi vândută Raiffeisen Bank Aval“, se mai arată în comunicat.
În prezent, Raiffeisen analizează mai multe opţiuni pentru întărirea stabilităţii sale financiare, printre opţiuni numărându-se o emisiune de acţiuni, reducerea activelor şi creşterea profitabilităţii prin reducerea costurilor. Prezentă în 18 ţări din CEE, Raiffeisen are peste trei milioane de clienţi şi 820 de sucursale în Ucraina, unde are un portofoliu de credite de 3,8 miliarde euro.
În România, Raiffeisen Bank a încheiat primul semestru din 2013 cu un profit net de 60 milioane de euro. Banca avea, la mijlocul acestui an, 5.116 angajaţi, 525 de unităţi, o reţea de peste 1.100 de ATM-uri şi aproximativ 11.000 de EPOS-uri.
DEPENDENŢĂ
Ţările din Est, la mâna finanţelor Austriei
Expunerea băncilor austriece la Europa Centrală şi de Est este de 215 miliarde euro. Peste 70% sunt la ţări din UE, aproximativ 20% la Europa de Sud-Est şi doar 10% la ţări din CSI (fostele republici sovietice). Cea mai mare expunere este la Republica Cehă, care în ultimii doi ani a avut rate mai bune de Credit Default Swap (CDS, contract de instrumente financiare derivate) decât multe ţări vest-europene. Cele trei bănci comerciale mari din Austria – Erste Group, Raiffeisen Bank International şi UniCredit Bank Austria – au fost în fruntea acestei ajustări. Totuşi, în timp ce Erste s-a retras din Ucraina – care nu a fost o piaţă-cheie – anul trecut, băncile mari au rămas în toate celelalte pieţe regionale în care au intrat în anii de boom economic. Analiştii nu văd drept iminente retrageri ulterioare.
EVALUARE
Analiză FT: Băncile austriece sunt solide
Privind retrospectiv, este clar că în anii anteriori crizei financiare optimismul justificat cu privire la ratele de creştere structural mai mari privind oferta din Europa de Est a generat o „supradoză“ de încredere, consideră Financial Times, citat de Agerpres. Cu toate acestea, temerile că Austria ar putea claca sub greutatea expunerilor băncilor sale din Europa de Est s-au dovedit eronate. În ultimii ani s-a dezvoltat o stare de spirit mai realistă. Deşi recesiunea a redus o parte din modelele majore ale sectorului financiar de dinainte de criză, ea nu a modificat percepţia că Europa Centrală şi de Est ar trebui, în medie, să depăşească Europa de Vest confortabil pentru o perioadă în viitor. Viena rămâne, la fel ca înainte de criză, un loc atractiv pentru a exploata aceste oportunităţi, relevă FT. Anumite evoluţii recente nu au contribuit la statutul Vienei de centru financiar. A avut de suferit de pe urma problemelor legate de trei bănci de dimensiuni medii – Hypo Alpe-Adria-Bank, Kommunalkredit şi Österreichische Volksbanken –, care au trebuit să fie salvate şi naţionalizate după criza financiară. A primit o altă lovitură atunci când Standard & Poor’s a scăzut ratingul de credit AAA la începutul anului 2012, invocând drept motiv expunerea creditorilor din Austria la economiile cu probleme din Europa Centrală şi de Est. Ar fi greşit însă să se exagereze aceste piedici, susţine FT. Deşi factura pentru cele trei bănci cu probleme este în creştere, costul pentru guvern rămâne gestionabil. În pofida demersului S&P, celelalte două agenţii mari de rating, Moody’s şi Fitch, încă acordă cele mai mari grade datoriei Austriei, nu în ultimul rând pentru că băncile sale au depus eforturi mari pentru a-şi recalibra expunerile transfrontaliere, care sunt puternic focalizate pe UE.
