Dupa aproximativ 14 ani de la marea cuponiada, ce a deschis practic programul de privatizare a societatilor romanesti, trei mari unitati, Electroputere Craiova, Rulmentul Brasov si Tractorul Brasov, se afla inca pe lista de asteptare. Ce-i drept, nici investitorii strategici, puternici nu s-au inghesuit sa preia vreuna dintre ele, chiar daca acestea au fost scoase in repetate randuri la privatizare.
Riscul lichidarii
In cazul acestor trei mari societati, fostul presedinte al AVAS, Mircea Ursache, crede ca vanzarea lor este una anevoioasa pentru ca fiecare in parte are in componenta sa de privatizare un acelasi numitor comun, problema sociala. „Orice oferta pentru cele trei unitati trebuia bifata si de un pact social semnat intre ofertanti si liderii sindicali”, a tinut sa reaminteasca Ursache. Acesta a atras atentia ca „in privatizarea celor trei companii trebuie sa se radiografieze exact valoarea reala a acestora, tinandu-se cont in primul rand de datoriile pe care le-au inregistrat pana in prezent”. Totodata, el da dreptate potentialilor cumparatori atunci cand acestia solicita facilitati in procesul de postprivatizare deoarece „ei nu au nici o vina pentru acumularea datoriilor istorice din perioada in care statul a administrat societatile”.
La Electroputere, privatizare pe centre de profit
ø
Ursache a mai spus ca solutia op-tima in privatizarea Electroputere Craiova si Tractorul Brasov este „doar o privatizare pe centre de profit, apelandu-se la divizarea societatilor prin vanzarea a tot ceea ce se afla in afara fluxurilor de productie (cladiri, terenuri etc.), astfel incat cumparatorul sa poata opta numai pentru partea viabila a acestora”.
Adevarate gauri negre ale economiei romanesti, cele trei societati, la care statul detine, prin AVAS, pachete majoritare de actiuni, au ramas, chiar si dupa un an de la alegeri, neprivatizate si risca sa intre in lichidare daca procesul nu se va finaliza nici in acest an.
Relansata pentru a cincea oara de catre AVAS in cursa pentru privatizare, Electroputere Craiova asteapta data de 20 ianuarie, data fixata pentru depunerea ofertelor, pentru care au fost cumparate patru dosare de catre o firma straina si alte trei romanesti. La aceasta societate cu peste 3.000 de angajati si un capital social de peste 12,4 milioane RON statul detine 62,8% din pachetul de actiuni.
Tractorul, interesant pentru fabrica de motoare
Referitor la intreprinderea brasoveana Tractorul, de-a lungul timpului singura sansa viabila de privatizare a parut sa vina din partea grupului italian Landini. Dupa ce intre Landini si AVAS fusese semnat contractul de privatizare, dupa mai putin de un an italienii au refuzat sa mai preia intreprinderea. In prezent la Tractorul Brasov continua negocierile dintre AVAS (detinatorul a peste 80% din actiuni) si investitorul indian Mahindra&Mahindra, nefinalizarea acestora fiind, potrivit unor surse oficiale, strans legate de intentia indienilor de a prelua doar fabrica de motoare de la Tractorul. Interesul Mahindra&Mahindra pentru acest sector de activitate se datoreaza faptului ca motoarele fabricate in India nu sunt acceptate pe piata europeana, societatea indiana fiind de altfel si astazi unul dintre marii importatori de motoare pentru tractoare din Romania.
La Rulmentul situatia se putea limpezi din 2004
De asemenea, pentru cea de-a treia societate neprivatizata, Rulmentul Brasov, reprezentantii AVAS sustin ca se continua negocierile in ritm sustinut cu ofertantul, societatea Industrial GP SRL Bucuresti si societatea Uzuc Ploiesti. Specialistii din domeniul privatizarii considera ca atat la Tractorul, cat si la Rulmentul Brasov lucrurile ar fi putut fi limpezite inca din 2004. Privatizarea prin compensare, in sensul ca SIF Transilvania a propus un schimb de actiuni intre pachetul detinut de SIF la Tractorul la Rulmentul, situatie in care SIF Transilvania ar fi devenit actionar majoritar la societatea brasoveana, producatoare de rulmenti. La Rulmentul Brasov statul detine prin AVAS 50,8% din capitalul social de peste 34 milioane RON.
Numitorul comun la Electroputere, Tractorul si Rulmentul: impactul social
