Legea care va fi votată în Parlamentul României ar urma să ratifice un acord semnat în septembrie 2020 între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei.
Inițiativa unui asemenea acord a aparținut Ucrainei, care a înaintat României un proiect în acest sens încă din anul 2003, cu prilejul unei întrevederi de lucru care a avut loc la Kiev. Ideea a fost agreată de România, au urmat negocieri între cele două țări, iar în anul 2008 CSAT a aprobat acest proiect. Din partea României, la negocieri au participat reprezentanți ai MApN, ai Ministerului Economiei și ai Ministerului Afacerilor Externe.
Acordul de cooperare din septembrie 2020 a fost semnat de cei doi miniștri ai Apărării, Nicolae Ciucă și Andrii Taran. Conform acestui document, România și Ucraina vor încuraja achiziția și producția de armament și de tehnică militară în cadrul unor proiecte comune, precum și reparația și modernizarea armamentului existent.
La acest punct, merită amintit că Armata Română are încă în dotare armament de proveniență sovietică (printre care se numără inclusiv avioanele MiG 21 LanceR – cumpărate din URSS, modernizate în România), iar Ucraina are o experiență mult mai amplă decât România în ceea ce privește mentenanța acestor echipamente. De asemenea, unele sisteme de radare sau de rachete ale Armatei Române sunt produse în fosta URSS.
În ceea ce privește armamentul modern, Ucraina s-a remarcat recent prin colaborarea ei cu Turcia în ceea ce privește construcțiile de nave militare. Pe baza sprijinului acordat de Turcia, Ucraina ar urma să dețină, în curând, la Marea Neagră, o capacitate de producție de standard NATO – chiar dacă nu face parte din Alianța Atlantică ci este doar stat partener. Este de remarcat că România nu a luat încă o decizie finală asupra firmei care îi va livra viitoarele nave de luptă, de tip corvetă.
Ce factori de risc există în zona graniței comune a celor trei țări?
Zona este marcată de infracționalitate transfrontalieră, mai ales de contrabandă și de braconaj piscicol, dar se află și în apropierea unor enclave de “conflict înghețat” politico – militar, cum ar fi cel din Transnistria.
Cât de mare este pericolul la adresa României?
Ambasadorul Statelor Unite la București avertiza anul trecut că România poate fi atacată din două regiuni – din Crimeea sau din Transnistria, întrucât “Sevastopolul este la mai puțin de 600 de kilometri distanță iar Tiraspolul este la 400 de kilometri distanță” față de București.
“Acordul va contribui la întărirea cooperării prin crearea cadrului legal necesar instituțiilor și agenților economici pentru proiecte comune în domenii cum ar fi achiziția, repararea și modernizarea de armament și de tehnică militară”
Nicolae Ciucă,
Ministrul Apărării Naționale
„România a acţionat constant şi concret pentru avansarea procesului de asociere politică şi integrare economică a statelor partenere, inclusiv prin oferirea de expertiză în procesul de reformă şi în procesul de implementare a acordurilor de asociere şi de liber schimb”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Colaborarea bilaterală România – Ucraina era prefigurată, încă din toamna anului trecut, de un exercițiu militar care s-a desfășurat pe Dunăre.
Astfel, în septembrie 2020, a avut loc exercițiul româno-ucrainean Riverine 2020, pe fluviul Dunărea, în zona cuprinsă între Tulcea și Izmail (Ucraina), la care au participat circa 300 de marinari militari din cele două țări, a anunțat Statul Major al Forțelor Navale Române.
Spre deosebire de alte antrenamente, la acea acțiune nu au mai participat alte țări, ceea ce sugerează că, într-o eventuală criză regională, România și Ucraina trebuie să acționeze imediat pentru a rezolva situația, fără a mai aștepta alt sprijin.
“Amenințările moderne ne arată de ce avem nevoie pentru a acționa împreună, pentru că astfel suntem mult mai puternici. Dunărea este una dintre cele mai mari artere de transport naval din Europa, care se termină pe granița de stat dintre Ucraina și România. Riverine 2020 este răspunsul nostru la provocările și amenințările din această zonă”, declara la acel moment comandantul Forțelor Navale ale Ucrainei, contraamiralul Oleksiy Neizhpapa.
Exercițiul din septembrie 2020 a fost monitorizat și de Statele Unite, care au transmis un mesaj prin intermediul paginii de Twitter a Flotei a 6-a americane – cea care are responsabilități în Marea Mediterană și în Marea Neagră.
„Fantastic să vedem partenerii noștri de la Marea Neagră, România și Ucraina, lucrând și antrenându-se împreună pentru a crea o regiune mai sigură și mai stabilă!”, preciza mesajul postat de americani pe Twitter.
În ceea ce privește Republica Moldova, această țară este o enclavă între România și Ucraina. Președintele Maia Sandu a declarat că principalii parteneri ai Republicii Moldova vor fi România și Ucraina. Prima vizită a unui șef de stat străin la Maia Sandu a fost cea a președintelui Iohannis, iar prima vizită a președintelui Maia Sandu în altă țară este în Ucraina.
