9.1 C
București
sâmbătă, 24 februarie 2024
AcasăInvestigații România LiberăNatura a lovit crunt în 2011

Natura a lovit crunt în 2011

Conform studiului SIGMA al reasigurătorului elveţian SWISS Re, daunele provocate de dezastre naturale în 2011 au fost depăşite ca valoare doar de cele din 2005.

 

Conform rezultatelor preliminare date publicităţii în luna decembrie, la nivel global, pagubele generate de catastrofe naturale au depăşit 103 miliarde de dolari, mai mult decât dublul nivelului înregistrat în 2010.  În privinţa catastrofelor naturale, 2011 este depăşit doar de anul 2005, când numai uraganele Katrina, Rita şi Wilma au provocat pagube de peste 100 miliarde de dolari, totalul fiind de 132 miliarde de dolari. De altfel, numai faptul că sezonul uraganelor din America de Nord a fost unul moderat în acest an a menţinut daunele sub nivelul celor din 2005.

În acelaşi timp, 2011 pare a fi anul cu cele mai mari pierderi economice cauzate de catastrofe naturale, ajungând până la aproximativ 350 miliarde USD. Acest fapt ar fi putut fi dezastruos pentru reasigurători dacă firmele afectate aveau o acoperire mai mare prin asigurare. Totuşi, specialiştii SWISS Re susţin că inundaţiile recente din Thailanda, pentru care daunele asigurate sunt estimate la 10-15 mld. USD, sau eventualele furtuni de iarnă din Europa ar putea aduce totalul acestui an aproape sau chiar peste nivelul înregistrat in 2005.

Inundaţii costisitoare

Daunele produse de inundaţii au depăşit anul trecut cu mai mult de trei ori media ultimilor 10 ani. Aceasta este premisa de la care a plecat conferinţa organizată de SWISS Re, unul dintre primii reasigurători mondiali, desfăşurată ieri la Centrul SWISS Re pentru Dialog Global de lângă Zürich. La eveniment au participat asigurători şi brokeri de reasigurare din întreaga Europă. „2011 a fost un an al recordurilor din punct de vedere al pagubelor produse de catastrofele naturale”, a declarat pentru publicaţiile XPRIMM Lucia Bevere, Senior Catastrophe Data Analyst al reasigurătorului. La această situaţie a contribuit în mod cert catastrofa din Japonia din primăvara anului trecut: un cutremur urmat de tsunami, care a curmat vieţile a peste 19.000 de oameni şi a generat pierderi economice record de 210 mld. USD, precum şi pierderi asigurate de 35 mld. USD.

Cât ne-ar costa un cutremur major

Potrivit calculelor făcute de specialiştii PAID şi de un broker independent folosind metoda Risk Management System, un cutrem similar celui din 1977 ar aduce asigurătorilor din România pagube de 1,65 miliarde euro. Din păcate, asigurările obligatorii existente nu acoperă decât 200 de milioane de euro. Potrivit lui Marius Bulugea, director al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), în cutremurul din 4 martie 1977 5% din locuinţele din România au înregistrat daune totale, adică 35.000 de locuinţe a fost distruse şi alte 700.000 de locuinţe au necesitat reparaţii, iar totalitatea daunelor au fost de două miliarde de dolari. „Un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter în zona Vrancea este un lucru obişnuit şi se produce ciclic o dată la 35-40 de ani”, spune Bulugea.

Peste 44.000 de daune totale

Simulările făcute de PAID indică un număr total de 44.600 de daune totale la nivel naţional şi alte un milion de locuinţe afectate în cazul unui cutremur de 7,2 grade, la un fond de locuinţe actual de 8,4 milioane faţă de 6,2 milioane în 1977. Dacă luăm în calcul faptul că sunt patru milioane de poliţe de locuinţe facultative şi obligatorii, inclusiv cele 500.000 ale PAID, daunele totale care ar trebui plătite de asigurători ar fi de 1,65 miliarde euro.  Daunele ar putea urca la 3,5 miliarde de euro dacă întregul fond locativ al României ar fi asigurat prin intermediul poliţelor emise de PAID”. La nivelul PAID, un astfel de cutremur ar putea produce 30.520 de daune, a căror valoare se va ridica la aproximativ 190 milioane de euro.  Scenariul PAID a împărţit judeţele în trei mari categorii de zone de risc, zona C având expunerea cea mai mare la riscul de cutremur. În această zonă au fost incluse Capitala şi judeţele Bacău, Brăila, Braşov, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Ialomiţa, Prahova, Vaslui, Vrancea şi Ilfov. Valoarea totală a daunelor care ar putea avea loc în zona C va atinge aproximativ 163 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproape 86% din volumul total al daunelor estimat la nivelul României.

„Diverse studii arată că expunerea rezidenţială totală în România, după clasa de materiale şi înălţimea clădirilor, este estimată la peste 105 miliarde de euro. Doar în Bucureşti, valoarea expunerii rezidenţiale depăşeşte 12 miliarde de euro”, a spus Marius Bulugea. 

România, riscuri imense

Unul dintre indicatorii cei mai importanţi care vor fi luaţi în calcul la evaluarea daunei maxime probabile este factorul de ţară privind riscurile de inundaţii şi cutremure. Mai simplu, cu cât acest factor este mai mare, cu atât dauna posibilă este mai mare, iar companiile vor trebui să constituie rezerve mai mari sau să îşi reasigure portofoliile. Din acest punct de vedere, România nu stă deloc bine. Potrivit datelor CSA, factorul de ţară pentru riscul de inundaţii este în România, de 0,40% adică cel mai mare din Europa şi de patru ori mai mare decât în Italia, Belgia sau Marea Britanie. Acest lucru va afecta direct nu doar nivelul daunei maxime ci şi costurile la care companiile locale se vor reasigura. În ceea ce priveşte cutremurele, România se situează (exceptând câteva ţări de dimensiuni foarte mici) pe locul trei în Europa, după Cipru şi Grecia. Cumulate, valorile celor doi indici plasează România pe primul loc pe continent în ceea ce priveşte riscurile catastrofale în ansamblu.

Cele mai citite

Anunț important oficial legat de cardurile de energie

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a confirmat că, în sezonul rece rămas din primăvara lui 2024, românii vor continua să primească sprijin pentru...

Judecătoarea din procesul lui Vlad Pascu cercetată disciplinar

Judecătoarea Ioana Ancuţa Popoviciu, cea în mâinile căreia stă soarta unuia dintre cele mai răsunăătoare procese din ultimii ani, cel al lui Vlad...

Savantul de la Cotroceni, garantul fuziunii reușite

Ilustrație: Marian Avramescu Savantul rătăcitor prin lume, președintele Klaus Iohannis, explică fenomenul comasării degenerate din călătorii exotice. Savanții din laboratoarele cu circuit închis ale Palatului...
Ultima oră
Pe aceeași temă