Realizarea autostrăzii spre vestul ţării prin Braşov ar aduce trafic sporit pe tronsonul concesionat Comarnic-Braşov, ceea ce înseamnă că statul ar trebui să scoată mai puţini bani din buzunar pentru plata concesionarului.
Guvernul ar înclina mai degrabă spre construirea unei autostrăzi de la Sibiu spre Braşov şi apoi spre Bacău decât spre Piteşti, potrivit declaraţiilor făcute zilele trecute de către vicepremierul Liviu Dragnea la un post de televiziune. Guvernul aşteaptă însă rezultatele discuţiilor purtate cu oficiali ai Comisiei Europene pe acest subiect. Oricum, cele două autostrăzi nu se pot face în acelaşi timp, a spus Dragnea. Întrebat care dintre cele două se va face prima, vicepremierul a răspuns că acest lucru va fi anunţat, fiind reglementat într-un “master-plan”.
“Este posibil ca prima să fie Sibiu-Braşov. Este posibil. Nu vă poate da nimeni un răspuns acum, pentru că aceste lucruri se negociază şi cu Comisia Europeană, pentru că este vorba despre traseele de transport european. Este o anumită parte din Europa care doreşte ca prima să înceapă Sibiu-Piteşti şi există şi o altă părere, ca prima să fie Sibiu-Braşov”, a spus Dragnea.
Întrebat care este părerea sa, vicepremierul a răspuns: “A mea ar fi Sibiu-Braşov. Nu ştiu cât va conta”. Opţiunea nu este însă doar a lui. În favoarea rutei Ploieşti-Braşov-Sibiu s-au exprimat recent şi ministrul Departamentului Proiectelor de Infrastructură, şi învestiţii Străine, Dan Şova şi, in consecinţă, şi directorul general interimar al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Narcis Neaga.
De ce iubeşte Guvernul Braşov-Sibiu?
Există un motiv ascuns pentru care Guvernul preferă traseul prin Braşov. Cât de curând vor trebui efectuate plăţi de disponibilitate către concesionarul tronsonului Comarnic-Braşov. Există riscul ca banii strânşi din taxa de autostradă pe acest tronson să nu acopere sumele de plată către concesionar, caz în care Guvernul va trebui să scoată bani din bugetul de stat. Posibilitatea oferită şoferilor de a circula pe autostradă şi după Braşov, până la Sibiu, şi apoi mai departe, ar atrage trafic suplimentar pe Comarnic-Braşov şi ar mări suma încasată de stat din taxa de autostradă. Guvernul preferă varianta prin Braşov pentru că aceasta este mai ieftin de construit decât una pe Valea Oltului. Distanţa Sibiu-Braşov este cam aceeaşi cu cea dintre Sibiu şi Piteşti, adică 140-150 de kilometri. Chiar dacă este mai scump de construit Piteşti-Sibiu, pe acest tronson banii ar veni în proporţie de 85% de la UE, în timp ce pentru Braşov-Sibiu doar 15-20% din finanţare ar fi asigurată de către UE.
Transportatorii vor prin Piteşti
Potrivit lui Ioan Lixandru, acţionar al mai multor firme din domeniul transporturilor rutiere, ar avea mai multă logică pentru transportatori o autostradă Piteşti-Sibiu. Pentru a ajunge la Sibiu de la Bucureşti pe autostradă statul ar trebui să construiască 150 de kilometri între Piteşti şi Sibiu şi 250 de kilometri dacă se alege ruta Ploieşti-Braşov-Sibiu. În plus, pentru un transportator ruta spre Braşov e consumatoare de mai mult combustibil deoarece un camion trebuie să urce mai mult. Însă, spune Lixandru, este bine să se facă oricare dintre cele două autostrăzi decât să nu se facă niciuna.
Zilele trecute, Constantin Stroe, vicepreşedinte Dacia, a explicat că mutarea autostrăzii prin Braşov ar rupe uzina de furnizorii ei tradiţionali din centrul Ardealului şi ar îngreuna exporturile spre ţările din vestul României.
Fondul de autostrăzi se face electoral
Ideea măririi accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi pe litru a fost justificată iniţial prin necesitatea constituirii unui fond destinat construirii a 4.000 kilometri de autostradă. Promisiunea suna bine şi era menită să asigure o susţinere din partea plătitorilor de taxe. Promisiunea iniţială a fost uitată. Taxa nu va mai intra într-un fond special, ci la buget. ”Ceea ce propun eu şi am discutat astăzi (…) este să pornim imediat o propunere legislativă pentru construirea celor 4.000 km de autostradă şi noi dorim să cerem Guvernului ca cea mai mare parte a acestei taxe să intre într-un fond special, care să fie exclusiv pentru construcţia acestei reţele prioritare de autostrăzi”, a afirmat Relu Fenechiu în urmă cu câteva zile. În vară acelaşi ministru spunea că toată taxa va fi destinată construirii celor 4.000 de kilometri. Acum ministrul Liviu Dragnea uită şi de promisiunile iniţiale şi de fondul special. Nu se ştie cât din cei aproximativ 500 milioane de euro colectaţi din acciza suplimentară vor mai ajunge să finanţeze realizarea autostrăzilor şi câţi vor fi folosiţi în scopuri electorale sau politice de către Guvern. “Am înţeles de la colegii de la Finanţe că nu s-au putut pune direct aceşti 7 eurocenţi într-un buget special”, a spus Dragnea, menţionând că motivul ţine de legislaţia UE. Atât Liviu Dragnea, cât şi Relu Fenechiu trebuiau însă să ştie de la bun început că Uniunea Europeană nu acceptă existenţa fondurilor speciale în afara bugetului de stat, acesta fiind şi motivul pentru care s-a renunţat la taxa de drum din anii 2000.
