„Banii ieftini“ permit guvernelor să amâne reformele structurale, iar principala lor motivație – teama de deflație – este exagerată. „Prețul calculatoarelor tot scade, ce, nu mai cumpără nimeni calculatoare?“, se întreabă reputatul economist. Argumentul său se verifică însă mai ales în cazul bunurilor de strictă necesitate.
Leszek Balcerowicz este considerat arhitectul reformelor iniţiate în Polonia după căderea comunismului, iar părerile sale privind politicile monetare și strategiile de creștere la nivel global sunt ascultate cu atenție. Prezent ieri în București, cu ocazia unei conferințe Coface privind riscul de țară în 2014, reputatul economist polonez și-a exprimat rezervele în legătură cu strategiile băncilor centrale de până acum. El consideră că economiştii şi politicienii împing BCE să tipărească şi mai mulţi bani întrucât le este mai uşor să amâne reformele structurale prin substitute monetare decât să „mobilizeze populaţia pentru liberalizarea pieţei muncii şi reforma educaţiei”. „A tipări bani nu înlocuieşte reformele structurale. Şi Africa ar fi bogată. E un mit greşit şi periculos. Această politică monetară de relaxare cantitativă lungă încetineşte restructurarea”, subliniază Balcerowicz. El combate principala motivație a celor care preferă injecțiile de lichiditate: „Nu cred că deflaţia este o tragedie. E o poveste fabricată. Am citit un studiu al BIR, iar eu cred că această instituţie are cei mai buni economişti dintre toate instituţiile internaţionale. Deflaţie bună sau deflaţie rea? Ei zic că fiecare deflaţie e rea. Spun că dacă preţurile scad uşor, dar continuu, oamenii nu mai cumpără. Dar cum e cu calculatoarele? Preţurile lor tot scad, dar oamenii nu mai cumpără calculatoare? De ce facem această propagandă că deflaţia nu e bună?”.
Cine are dreptate?
Este adevărat că o scădere a prețurilor nu afectează obiceiurile de consum în cazul bunurilor de strictă necesitate. O ieftinire graduală a pâinii nu te face să mănânci mai puțin în așteptarea prețurilor și mai reduse; la fel cu laptele, carnea etc.
Calculatorul poate fi considerat, la rândul său, un produs de strică necesitate având în vedere felia tot mai mare din viață pe care ne-o petrecem în fața sa. Ce se întâmplă însă la o scădere de durată a prețurilor bunurilor de care nu avem nevoie imediat sau a căror achiziție poate fi amânată? Un gadget de ultimă oră, lansat recent, e așteptat de foarte multă lume la prețuri mai mici; scăderea prețurilor la case determină multe persoane să amâne achiziția, la fel în cazul autoturismelor. Practic, deflația se dovedește o gogoriță doar pentru societățile de consum, unde obiceiul de a “sparge” banii e dominant – cum arăta lumea dezvoltată înainte de 2008. În schimb, în societățile puternic îndatorate, cu o piață a muncii fragilă, oamenii sunt însă mult mai dispuși să amâne achizițiile până când prețurile scad, pentru a economisi în acest mod.
Amânarea reformelor costă
Balcerowicz a arătat că statele care au început primele reformele structurale şi consolidarea fiscală, cum sunt Irlanda, ţările baltice sau Bulgaria, au reuşit să revină pe creştere înaltă înaintea celorlalte țări afectate de criză. S-a dat ca exemplu negativ Grecia, care a amânat debutul reformelor structurale şi a abordat ajustarea fiscală prin majorarea de taxe în perioada de criză, ceea ce reprezintă o eroare (probabil că din politețe nu s-a pomenit exemplul României – care a procedat similar în 2010 mărind TVA și reducând salariile). Balcerowicz consideră că există de asemenea economii mari care amână să se restructureze.
“În Japonia guvernul a promis relansare inclusiv prin reforme structurale, dar până acum s-a bazat doar pe politici monetare şi fiscale relaxate, în timp ce China a făcut unele reforme pe care Taiwan şi Coreea le aplicaseră în urmă cu 20 de ani, dar are probleme în sectorul financiar. India are potenţial uriaş, dar are şi multe reglementări şi multă corupţie”, a completat economistul polonez, concluzionând că, în aceste condiţii, marile state emergente nu vor fi motorul de creştere la nivel mondial, cum se aşteptau analiştii.
