22.9 C
București
sâmbătă, 15 iunie 2024
AcasăInvestigații România LiberăLecţie de deszăpezire: Norvegia, ţara unde şosele se închid doar pe motiv...

Lecţie de deszăpezire: Norvegia, ţara unde şosele se închid doar pe motiv de uragan

România riscă să pară cea mai blestemată ţară europeană din punct de vedere al condiţiilor meteorologice de iarnă, dacă judecăm după numărul ridicat de zile şi de şosele ce se închid în momentul în care începe să ningă iar vântul porneşte să sufle cât de cât. Ziarul România Liberă a încercat să afle cum face faţă iernii una dintre ţările cu climatul cel mai aspru de pe continent,  Norvegia.

 Drumuri închise doar de uragan

Principala cauza ce au dus în această iarnă la închiderea unor şosele din Norvegia a fost nu atât zăpada ce de altfel cade din abundenţă în această ţară, cât un adevărat uragan ce a lovit coasta de vest a ţării. “Am avut parte de una din cele mai puternice furtuni din ultimii 30 de ani, vântul a bătut cu 30 de metri pe secundă, adică 115 kilometri pe oră”, spune Leland Torgeir, inginer în cadrul directoratului de stat (Vegvesen) ce se ocupă de şosele. “Am avut porţiuni de şosele închise, dar nu din cauza zăpezii  ci din cauza copacilor ce s-au rupt şi au căzut pe şosea, a pietrelor, a valurilor ce au spălat porţiuni din şosea, a avanlanşelor de gheaţă şi zăpadă ce s-au prăbuşit de la o înălţime de 800 de metri pe versanţi (şoseaua fiind una pe coastă – n.r.)”, spune el. 

 Deszăpezire şi pe viscol

Spre deosebire de România, unde Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) nu intervine decât la cel puţin 6-8 ore după terminarea viscolului, când probabil e prea târziu, în Norvegia intervenţiile sunt imediate. Cele 6-8 ore de la noi există doar în teorie,  căci în practică se închide şoseaua cu totul. In toamna acestui an, când s-au schimbat standardele de deszăpezire, fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu se lăuda chiar cu scurtarea acestei perioade de intervenţie.  

In caz de viscol, în Norvegia, utilaleje au sarcina să nu lase stratul de zăpadă să depăşească între 8 şi 15 centimetri (în funcţie de media de trafic pe acea şosea), înălţime măsurată  în mijlocul unuia din cele două sensuri de circulaţie. Deorece utilajele intervin frecvent, zăpada nu se strânge, chiar dacă media ninsorilor este de 50 de centimetri în două zile şi nu este nevoie mare de freze de zăpadă. Acestea se folosesc mai degrabă în zonele de munte sau în oraşe unde, spune inginerul norvegian, “nu ai unde să arunci zăpada iar aceasta se poate încărca doar cu freze de zăpadă în camioane, după care se transportă”.

Tehnicile folosite de norvegieni diferă de cele de la noi. In loc de nisip uscat se foloseşte nisip umed şi încălzit la 95 de grade Celsius. Se obţine un coeficient de frecare pe şosele de 0,2-0,3 la sută şi după o zi, în condiţiile în care aruncarea nisipului uscat asigură un coeficient de frecare de doar 0,1-0,2% după câteva ore. Capacitatea drumului de a oferi aderenţa necesară este măsurată cu aparate speciale, numite decelerometre, montate de autovehiculele auxialiare ale companiei. La fiecare 20 de kilometri acţionează câte un plug de zăpadă. “Aceasta este regula de aur”, spune inginerul norvegian. Acesta este oricum mult mai performant decât basculantele pe care s-a montat un plug folosite de regii asfaltului de la noi.

 Cât costă faţă de România

Toate acestea nu costă mai mulţi bani decât în România. Acum doi ani, în România s-au cheltuit 90 de milioane de euro (cel puţin aceasta era cifra avansată de fostul ministru Radu Berceanu) pe 15.000 de kilometri de drumuri naţionale, de unde rezultă o medie de 6.000 de euro pe fiecare kilometru. In Norvegia costurile întreţinerii de iarnă a unui kilometru de autostradă sunt de 11.000-12.000 de euro, iar cele ale unui drum naţional cu două benzi sunt de 20%-40% din cele ale unei autostrăzi, adică cel mult 4.800 de euro pe kilometru.

Intr-adevăr, nu toate şosele din Norvegia sunt curăţate complet iarna. Există două standarde de întreţinere, unul care prevede menţinerea unui strat de zăpadă pe şosea, dar cu asigurarea unei fricţiuni ridicate prin folosirea nisipului. In acest caz zăpadă nu are voie să depăşească 15 centimetri, dar baremul poate fi mult mai mic în funcţie de consistenţa acesteia şi de traficul pe şoseaua respectivă. Această metodă impune asigurarea unei fricţiuni minime. Celălalt standard folosit presupune  curăţarea completă a zăpezii, plugurile de zăpadă intervenind când stratul depus a atins 2 centimetri. 

Cele mai citite

Conferința internațională din Elveția privind pacea în Ucraina s-a deschis

Conferinţa internaţională privind pacea în Ucraina, organizată la cererea Kievului, s-a deschis astăzi la Burgenstock, în Elveţia.Şefi de stat şi de guvern şi alţi...

Un influencer din Dubai a fost amendat cu 1.800 de euro

Autoritățile au prins o femeie că a navigat cu o barcă pneumatică pe un țărm interzis după ce a postat chiar ea videoclipuri despre...

Marcel Ciolacu e clar: “PSD va avea candidat la prezidențiale”

Într-un for statutar al Partidului Social Democrat, s-a decis că PSD va prezenta un candidat pentru funcția de președinte al României, a declarat sâmbătă...
Ultima oră
Pe aceeași temă