Ministerul Economiei renunţă definitiv la realizarea celui de-al cincilea reactor nuclear de la Cernavodă. Motivul invocat este că tehnologia acestuia ar fi învechită şi, prin urmare, neacceptată de UE, în momentul în care acesta ar fi fost inaugurat.
Ministerul Economiei intenţionează să renunţe la realizarea celei de-a cincea unităţi nucleare de la Centrala Cernavodă, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern în acest sens. Cauzele stopării proiectului sunt investiţiile foarte mari necesare în asigurarea apei de răcire a celor 5 unităţi, tehnologia învechită – cel puţin la momentul la care a cincea unitate ar fi urmat să intre în funcţiune, precum şi cerinţe de siguranţă impuse de Uniunea Europeană, mai ales în contextul accidentului de la Fukushima.
Facilităţile deja realizate la reactorul 5, nu foarte multe căci stadiul lucrărilor se află la peste 20 de ani de la începerea acestora, la doar 2,8% vor fi realocate la reactoarele 1 şi 2. Ele vor fi folosite pentru ”îmbunătăţirea răspunsului centralei în caz de accidente severe”, arată proiectul.
Prima cauză: Debitul Dunării, prea mic
Funcţionarea centralei cu cinci unităţi ar fi presupus un consum de apă de 270 metri cubi pe secundă, ce ar fi trebuit asigurat în zona prizelor centralei de pe Dunărea Veche. Pentru comparabilitate, menţionăm că în lunile secetoase debitul Dunării în zona Galaţi poate coborî şi la 3.500 metri cubi pe secundă, de la un volum normal de 8.000 de metri cubi pe secundă. Studiile au arătat că acest debit nu poate fi asigurat nici măcar după efectuarea unor lucrări hidrotehnice pe braţul paralel Dunării Vechi ce ar fi dus la micşorarea debitului pe acesta şi la creşterea volumului de apă pe Dunărea Veche. Lucrări în acest sens, cu destinaţia ameliorării condiţiilor de navigabilitate pe Dunăre între Brăila şi Călăraşi au început în 2006 cu ajutorul unei finanţări ISPA a UE, însă nu au fost definitivate nici până în prezent.
Debitul insuficient al Dunării în zonă ar fi necesitat folosirea unui sistem mixt de răcire a reactorului, ceea ce ar fi majorat costurile foarte mult.
În mod cu totul excepţional, când nivelul Dunării scade mult, iar apa de răcire nu mai poate fi pompată în instalaţiile de răcire, reactoarele trebuie oprite. Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, în august-septembrie 2003, când centrala a fost oprită timp de trei săptămâni.
A doua cauză: tehnologia învechită
Proiectul CANDU 700 pe care s-ar fi bazat reactorul 5 a fost realizat în anii ’70, fiind din generaţia II plus. Pentru 2025, când ar fi fost posibilă intrarea sa în funcţiune, se preconizează ca Uniunea Europeană să accepte doar reactoarele de generaţie III plus şi IV, aflate în prezent doar în fază de dezvoltare. Salvarea unităţilor 3 şi 4 este că acestea se găseau în 2010 în bună măsură realizate, standardele fiind mai dure pentru stadiul incipient de construcţie. Ministerul Economiei precizează însă că reactoarele 3 şi 4 vor respecta şi ele standardele pentru unităţi noi. În 2010, Uniunea Europeană a comunicat României că reactoarele 3 şi 4 respectă prevederile Tratatului EURATOM.
Energia nucleară, spre 40% din total?
Ambiţiile atomice, manifestate printr-o eventuală intrare în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4 în 2019 (termen avansat în proiectul de act legislativ, dar puţin probabil luând în considerare încetineala cu care a avansat proiectul, început de altfel înainte de 1990, până în prezent) ar asigura României un consum de 11 TWh. Luând în calcul că primele două reactoare asigură 19% din consumul naţional (aproximativ 55 TWh în 2009), rezultă că cele patru reactoare ar putea furniza, peste şapte ani, aproximativ 40% din energia necesară. Desigur, consumul energetic va fi probabil mult mai mare în orizontul de timp menţionat, însă ponderea energiei nucleare va rămâne importantă. Pentru realizarea reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă a fost înfiinţată o companie de proiect realizată prin parteneriat între statul român prin intermediul Nuclearelectrica şi investitori privaţi, unii dintre aceştia retrăgându-se ulterior. Reactoarele sunt definitivate în proporţie de 15% (reactorul 4) şi 45% (reactorul 5).
Experţi: Se va mai construi cel mult un reactor
Otilia Nuţu, consultant al Expert Forum spune că, în opinia ei, statul va reuşi să construiască cel mult un reactor din cele două în proiect. Cauzele ar fi ambiţia statului de a avea cel puţin jumătate din participaţia la compania de proiect, incertitudinile apărute după accidentul nuclear de la Fukushima, precum şi aşteptările investitorilor faţă de noile tehnologii în domeniu. În plus, e greu de crezut că va creşte în regiune consumul energetic atât de mult încât să fie justificată apariţia a încă două reactoare nucleare, nemaivorbind de capacităţile de producţie a energiei regenerabile.
