Banca Naţională crede că măririle de preţuri vor fi temperate de cererea redusă.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat luni că, potrivit celor mai recente evaluări, rata inflaţiei se va plasa în jurul valorii de 8%, cifră care va fi înscrisă în acordul încheiat de autorităţile române cu FMI. „Ultimele evaluări făcute vineri şi confirmate azi dimineaţă cu privire la efectele potenţiale pe ansamblu ne arată că, după estimarea noastră, la sfârşitul anului vom avea o rată a inflaţiei undeva de 8%”, a spus Isărescu. El a adăugat că speră ca rata inflaţiei înregistrată la finele anului să fie mai mică decât cifra înscrisă în acordul cu FMI.
Guvernatorul BNR a menţionat că majorarea TVA cu cinci puncte procentuale la 24% ar conduce, dacă s-ar transmite integral şi la toate preţurile, la o creştere de 4,2 puncte procentuale faţă de nivelul actual. „În coşul de consum sunt produse care au o cotă de TVA de 9%, articole medicale, cărţi, servicii hoteliere, deci cam 5% din coş. De asemenea, produse cu TVA zero – sevicii îngrijire medicală, bilete cinema, teatru, cu o pondere de 4%. În consecinţă, tot aritmetic, ţinând cont de acestea, majorarea cu transmitere integrală, aritmetică, ar fi de 3,9%”, a precizat Isărescu. El a explicat diferenţa între scenariile de creştere a inflaţiei ca urmare a majorării TVA prin netransmiterea integrală de către toţi agenţii economici a creşterii de impozite în preţuri, în contextul în care există un deficit substanţial de cerere în România. „Economia este ceva mai complicată. Observăm chiar după câteva zile că această transmitere nu s-a realizat. Nu s-a operat până acum nici o majorare de 5%. Explicaţia rezidă în existenţa unui substanţial deficit de cerere în România”, a spus Isărescu. Pe de altă parte, guvernatorul BNR a menţionat că această trecere se poate realiza pe o perioadă mai îndelungată, dar banca centrală ia în considerare şi experienţa ţărilor baltice şi a Ungariei, unde trecerea s-a făcut la jumătate. „Toate acestea validează ipoteza transmiterii incomplete”, a punctat Isărescu.
La rândul său, viceguvernatorul Cristian Popa a arătat că, în şocuri inflaţioniste de tipul majorării taxelor, banca centrală are capacităţi limitate în a combate primul val de ajustări de preţuri. „Noutatea bună pe care n-am încorporat-o în scenarii este că, se pare, mai mulţi vânzători cu importanţă, mă refer la lanţurile de magazine, preferă să încorporeze creşterea de TVA şi să nu mai transfere costurile cumpărătorilor. (…) Mesajul nostru după şedinţa de politică monetară cred că a fost clar. Nu vrem să vedem efecte din punct de vedere al creşterii de preţuri după primul val de ajustări”, a spus Popa.
Guvernatorul se va întoarce la leu
Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că va păstra în continuare cea mai mare parte a economiilor în lei, având încredere în moneda naţională, reducerea temporară a acestor plasamente fiind cauzată de rambursarea anticipată a unui credit. „Am încredere în leu. Am ţinut şi voi ţine grosul economisirilor în lei. Faptul că acum nu mai am economisiri în lei este o decizie din motive familiale, a trebuit să rambursez un credit în lei şi practic nu mai am economisiri în monedă naţională. Lucrul pare minor, dar ştiu cum se poate imflama populaţia dacă se conturează o asemenea idee. Bineînţeles că veniturile mele principale fiind în lei, acolo voi şi economisi în viitor”, a spus Isărescu. Guvernatorul are depozite de 65 mii euro, 15 mii dolari şi 20 mii lei.
