Din cauza unor cheltuieli obligatorii ridicate – pensii si salarii – si a restrictiilor bugetare impuse de FMI, resursele interne ramase pentru investitii publice sunt de doar 4% din PIB, fapt care reprezinta cea mai mare slabiciune a bugetului pe 2010, potrivit ministrului de Finante, Sebastian Vladescu. Acesta a adaugat ca, daca s-ar acoperi nevoile de finantare ale ministerelor, deficitul bugetar ar sari la 10-12% din PIB.
Conform proiectului de buget, cheltuielile totale pentru investitii sunt prevazute la 6,5% din PIB (35 miliarde lei), din care 1,3% absorbtie de fonduri europene, iar 1,2% imprumuturi de la institutiile internationale. "Cea mai mare slabiciune este faptul ca nevoia de dezvoltare si investitie e foarte putin acoperita. Aceasta cifra este mai mica decat deficitul bugetar. Ca sa investim la nivelul la care fiecare minister si-ar dori, deficitul bugetar ar zbura undeva catre 10-12% din PIB, lucru care in acest moment e inacceptabil", a spus ieri Vladescu in cadrul Comisiilor de buget-finante ale Parlamentului.
"Numai ca sa functionam normal mergem pe deficit, pentru ca, din pacate, risipim foarte mult", a spus Vladescu. El a tinut sa mentioneze ca nivelul ridicat al cheltuielilor obligatorii, cu pensiile si salariile, este efectul unor legi care nu au tinut cont de realitatile economice.
Bugetul pe 2010 a fost construit pe un deficit bugetar de 5,9% din PIB. "E un deficit cu care sa traim de pe o zi pe alta, nu e un deficit cu care sa ne varuim casa", a mai spus Vladescu.
Mai bine mai putin decat prea optimist
"Cota alocata investitiilor in acest an este foarte redusa, ce-i drept, dar bugetul nu e prost gandit. Daca pe parcursul anului economia va merge mai bine, se pot aloca mai multe resurse pentru investitii. In 2009, investitiile au fost programate la 10% din PIB, dar in realitate au atins maximum 7%. Inca de anul trecut, unii analisti considerau ca acordul cu FMI ar intarzia revenirea economica din cauza restrictiilor bugetare. Acordul actioneaza ca un corset, dar nu FMI ne face rau, ci noi ne facem rau. Restrictiile poate ne tin pe loc, dar e treaba noastra sa reducem risipa de la nivelul autoritatilor locale, iar resursele sa le canalizam catre investitii. FMI s-a dovedit a fi chiar extrem de flexibil", spune consultantul financiar Radu Limpede, de la Advisory. Acesta mentioneaza ca, la austostrazi, demult trebuia pus accentul pe fonduri europene si pe parteneriate public-privat. "In acest fel, putinii bani alocati de stat pentru investitii pot crea un efect de levier, cu conditia ca acestia sa fie administrati eficient", spune Limpede.
Putini bani, dar pentru ce?
"Investitiile publice sunt gandite in celelalte tari ale Uniunii Europene ca o modalitate directa de iesire din criza. Indiferent de domeniu, fie ca este vorba in principal de infrastructura, sanatate sau altele, trebuie respectata o lista de prioritati. S-au facut propunerile de amendamente privind scaderea contributiilor sociale, dar ce se intampla cu investitiile nu a mai interesat pe nimeni. Cand se anunta investitii publice si bugetul alocat, ar trebui precizat clar care sunt aceste proiecte de investitii. De asemenea, tot raportat la investitii publice, daca tot sunt bani putini din resurse interne, ar fi nevoie de eforturi mai mari pentru a atrage fondurile europene", e de parere Cristian Parvan, secretarul general al AOAR.
