Consumul impulsionat de majorările salariilor bugetarilor şi cheltuielile administraţiei publice a compensat contribuţia negativă a agriculturii, iar în final PIB-ul pe 2012 s-a îngrăşat cu 0,3% (la precedenta citire avansul era de numai 0,2%). Rămâne aşa?
Cum consumul reprezintă aproape patru cincimi din PIB, o creştere a acestuia cu aproape un procent (0,9% mai exact) duce indicatorul în teritoriu pozitiv garantat, independent de ce se întâmplă în zona investiţiilor şi a exportului net (exporturi minus importuri). Poate înţelegem în acest fel preocuparea obsesivă în România pentru stabilitatea cursului (consumul scade când euro creşte, având în vedere că importăm mai mult decât exportăm).
Consumul populaţiei (+0,8%) a fost impulsionat de salariile majorate din sectorul bugetar, iar volumul cheltuielilor administraţiei a săltat, la rândul său, cu 2,8% – iată reţeta creşterii economice obţinute anul trecut. În mod surprinzător, a doua citire a Statisticii arată un avans de 0,3%, după ce la precedenta economia crescuse cu „numai“ 0,2%. Cel puţin sutem consecvenţi în ceea ce priveşte direcţia, în SUA, de pildă, PIB-ul a ieşit până la urmă cu plus pentru ultimul trimestru din 2012, după o citire anterioară în teritoriu
negativ.
La bani mărunţi
Produsul Intern Brut poate fi calculat pe baza cheltuielilor, ca sumă între consumul privat, cel public, investiţii şi exportul net (exporturi minus importuri). Sau pe baza producţiei: valoarea adăugată brută (VAB) plus impozitele nete pe produs (impozitele datorate statului – TVA, accize etc. – minus subvenţiile acordate de acesta). În prima variantă ne referim în pricipal la salarii (consumul privat este influenţat de veniturile populaţiei), în cea de-a doua la ponderile diferitelor ramuri ale economiei în funcţie de producţia realizată de acestea în perioada respectivă.
Uitându-ne la calculul pe baza producţiei în diferitele sectoare economice, sare în ochi căderea agriculturii (-21%) şi pasul înapoi din industrie (-2,1%) în timp ce retragerea modestă din intermedierile financiare şi asigurări (-0,2%) e… în grafic. Surprinde, de asemenea, creşterea cu 8% din zona „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport“. Sau… poate nu, dacă ne uităm la avansul din zona cheltuielilor administraţiei. Ponderea sectorului nu e chiar decorativă, ci comparabilă cu cea a agriculturii (chiar uşor peste – 34 miliarde lei faţă de 31, dintr-un PIB de 587 miliarde lei realizat în 2012). Un avans neaşteptat îl regăsim şi în zona „informaţii şi comunicaţii“ (+29%, până la 23,6 miliarde lei).
Potrivit INS, creşterea economiei a fost determinată în 2012, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate. Pe lângă zonele deja menţionate cu plusuri consistente, creşteri mai reduse s-au înregistrat în activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+3,1%), în ramura de administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (+2,2%), în tranzacţii imobiliare (+1,5%) şi în comerţul cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,3%). De asemenea, volumul impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 3,7%. Revenind la calculul PIB pe baza cheltuielilor, formarea brută de capital fix (investiţiile) a înregistrat o creştere cu 4 puncte procentuale.
Ponderi în PIB
Metoda Producţiei Metoda Cheltuielilor
Agricultură:5,3% Consum privat (gospodăriile populaţiei):71%
Industrie:28,3% Consum public (administraţie):6,7%
Construcţii:8,3% Formarea brută de capital:27%
Comerţ:11,2% Exporturi nete:-4,5%
Informaţii şi comunicaţii:4%
INtermedieri fiinanciare:2,5%
Tranzacţii imobiliare:8,3%
Activităţi profesionale:5,9%
Administraţie publică, apărare, învăţământ, sănătate:10,5%
Spectacole, activităţi recreative:2,6%
Impozite nete pe produs:12,9%
