Un dolar la fel de puternic ca și euro la sfârșitul anului, scăderea dobânzilor în lei și împrumuturi mai ieftine pentru statul român. Acestea sunt principalele efecte estimate de bancheri, ca urmare a injecției de bani pe care BCE a demarat-o ieri în zona euro.
Banca Centrală Europeană (BCE) a început mult așteptatul program de relaxare cantitativă (QE), în valoare de 1.100 de miliarde de euro (1.200 miliarde de dolari), menit să redreseze economia zonei euro și să evite riscul unei spirale deflaționiste. Conform Bloomberg, QE a demarat cu achiziționarea obligațiunilor germane și italiene. BCE a anunțat că în acest program nu sunt incluse obligațiunile grecești.
“Având în vedere injecțiile periodice de lichiditate pe care BCE le va face în continuare, prognoza Erste pentru cursul euro-dolar american la sfârșit de an este 1,06. Măsura BCE va acționa prin ricoșeu și asupra obligațiunilor românești. Plusul de lichiditate și dobânzile general scăzute, pe alocuri chiar negative, din Europa îi vor face pe investitori să vâneze orice randament pozitiv, crescând apetitul și pentru obligațiunile românești. Deci statul român va reuși, cel puțin în 2015 și o parte din 2016, să se finanțeze ieftin atât în euro, cât și în lei”, a precizat, pentru România liberă, Radu Crăciun, economistul șef al BCR. Acesta spune că, din același motiv, e posibil ca și bursa să beneficieze de pe urma lichidităților, mai ales că acțiunile firmelor românești de utilități, prin dividendul stabil și generos pe care îl oferă, pot fi asimilate investițiilor în obligațiuni cu randament ridicat. Acest apetit pentru activele denominate în lei va face ca presiunile în direcția aprecierii leului să continue, presiune care ar putea fi contracarată de BNR prin scăderea în continuare a dobânzii de politică monetară. În final, o astfel de decizie ar contribui la continuarea scăderii dobânzilor comerciale în lei.
Însă, scăderea dobânzii-cheie va avea și alte efecte. Unul dintre acestea este descurajarea economisirii. Aurelian Dochia, membru în CA al BRD, arată că, în urma reducerii dobânzii de politică monetară, în repetate rânduri, dobânzile la depozite, pe anumite perioade, sunt real negative și că unele bănci din Europa percep taxe ca să depui banii. De exemplu, Germania se împrumută cu dobânzi real negative.
Reluarea creditării, sub semnul întrebării
Radu Crăciun explică faptul că decizia BCE va avea în principal un impact pe două direcții: pe de o parte, creșterea prețului activelor financiare precum obligațiunile (scăderea dobânzilor) sau acțiunile, pe de altă parte, deprecierea euro în primul rând față de dolar. Dar, un dolar mai scump înseamnă creșterea prețului petrolului. Însă, prețul barilului a atins în ultima vreme unul dintre cele mai scăzute praguri, OPEC refuzând să reducă producția pentru ca prețul să crească.
“Din păcate, nu poate fi certă translatarea acestor injecții de lichiditate și în activitatea de creditare în zona euro, care este, de fapt, principalul obiectiv al acestei strategii. Reluarea creditării depinde de mai mulți factori, încrederea fiind unul dintre cei mai importanți”, afirmă economistul-șef șf al BCR. Crăciun spune că gestul BCE vine cu o anumită întârziere explicată mai ales prin împotrivirea Germaniei la astfel de politici neortodoxe și că a fost nevoie ca inflația să ajungă în teritoriul negativ pentru ca o astfel de decizie să fie considerată în sfârșit acceptabilă și în Europa. SUA s-au mișcat mult mai repede, beneficiind de avantajul unui singur centru de decizie.
Președintele BCE, Mario Draghi, a anunțat achiziții lunare combinate de obligațiuni suverane ale statelor din zona euro și bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro (65 miliarde de dolari), din 9 martie 2015 până în septembrie 2016. “Politicile fiscale trebuie să susţină redresarea, dar trebuie să respecte pactul de creştere şi de stabilitate din zona euro, care limitează nivelurile deficitelor şi ale datoriilor”, a spus şeful BCE, conform Mediafax.
Astfel, strategia BCE, de a injecta bani în economie, este similară programelor de succes lansate de Rezerva Federală a SUA (Fed) și de Banca Angliei (BoE), programul permițând companiilor să facă împrumuturi și să investească, fiind astfel încurajate să-și mărească cheltuielile și să facă angajări.
