» Majorarea in avans a accizelor la tigari, survenita pe fondul nevoii disperate de crestere a incasarilor la buget, a generat o treime din inflatia lunara.
» Analistii vad putin probabila o relaxare a politicii monetare a BNR.
Preturile de consum au urcat in martie cu 0,5%, dublu fata de asteptarile pietei, in principal pe fondul scumpirii tigarilor, combustibililor, citricelor si legumelor. In acest fel, inflatia anuala a ramas la o cota destul de ridicata, de 6,71%, chiar in conditiile scaderii consumului, fapt ce complica indirect procesul de temperare a dobanzilor, al caror nivel inalt afecteaza economia intrata in recesiune. In februarie, inflatia lunara a fost de 0,88%, iar inflatia anuala de 6,9%. In acelasi timp, in majoritatea tarilor din UE inflatia coboara semnificativ, pe masura scaderii cererii, iar pentru a stimula creditarea si consumul bancile centrale taie continuu dobanzile si injecteaza lichiditati in banci. La noi, desi BNR a apelat la o serie de masuri pentru tintirea inflatiei, efectele intarzie sa apara din cauza mentinerii excesului de cerere, cursului de schimb, dar si din cauza derapajelor bugetare si incoerentei politicilor fiscale.
In martie, cel mai mult au avansat preturile produselor nealimentare, cu 0,68%, in special la tutun si tigari (3,6%), carti, ziare si reviste (1,5%) si la combustibili (0,7%). Produsele alimentare s-au scumpit in medie cu 0,39%, influentate in principal de cresterea preturilor la citrice (8,3%) si legume (0,75%). Uleiul si ouale s-au ieftinit in schimb cu 3,2%, respectiv cu 5,1%. O data ce cursul de schimb s-a stabilizat in martie, serviciile n-au mai inregistrat scumpiri semnificative, decat cu 0,33%. Tigarile, combustibilii, citricele si legumele au generat peste doua treimi din inflatia lunara.
"Chiar daca s-a reluat procesul de dezinflatie, cifra trebuie privita negativ, deoarece inflatia se situeaza a treia luna peste nivelul asteptat de piata. Inflatia se incapataneaza sa ramana sus si pune probleme politicilor monetare. Suntem in recesiune si asta cere rate de dobanda scazute, iar pe de alta parte avem inflatie ridicata care cere rate de dobanda mari. Credem ca pana la urma BNR va alege sa sprijine economia, prin injectarea de lei in piata si prin reducerea si mentinerea jos a ratelor de dobanda pe piata monetara", a declarat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania. Dobanzile mari la lei apara nivelul cursului de schimb, considerat vital pentru stabilitatea sistemului bancar, iar o reducere a acestora ar determina deprecierea leului. Practic, coborarea dobanzilor la lei prin injectarea de lichiditate ar genera inflatie pe doua paliere, inclusiv prin cursul de schimb, dar in acest fel s-ar relansa creditarea, blocata in principal din cauza dobanzilor mari. Este o cale dureroasa, atat pentru bancile care au creditat masiv in valuta, cat si pentru populatie, a carei putere de cumparare se reduce simtitor, dar in acest fel se sparge cercul vicios care blocheaza economia.
"Persistenta inflatiei reduce mult spatiul de manevra al BNR pentru reducerea dobanzii-cheie. Probabil in continuare BNR se sperie de echilibrul dintre cerere si oferta. E greu de explicat cum in conditiile scaderii consumului si dupa un an agricol bun preturile continua sa urce. Nu stiu cat este exces de cerere pe anumite zone sau cat este o inertie a inflatiei. Cred ca in vederea aderarii la zona euro obiectivul de inflatie va fi cel mai dificil de atins. BNR a facut tot ce a putut. In masura in care conditiile convenite de guvern cu FMI vor fi implementate cum trebuie, putem astepta un impact pozitiv asupra inflatiei, iar asa BNR ar putea recurge la masuri de relaxare a politicilor monetare. Ne mentinem prognoza de inflatie anuala la 5,4%, mizand pe reducerea excesului de cerere in partea a doua a anului", a spus Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
Pe de alta parte, economistul-sef al ING estimeaza ca inflatia anuala va ajunge la 7,9% la sfarsitul lunii decembrie. "Pe termen scurt scaderea consumului, efectul de baza si reducerea presiunii pe preturile administrate direct sau indirect (vezi reducerea preturilor la medicamente in aprilie si la gaze in mai) au impact pozitiv asupra inflatiei. Pericolele ce pandesc inflatia sunt efectul de baza negativ din a doua parte a anului, posibilitatea ca anul agricol bun sa nu se mai repete, pretul combustibililor sa urce odata cu pretul petrolului si deprecierea leului pe fondul inrautatirii indicatorilor macroeconomici", a conchis Chidesciuc.
TINTA
BNR a fixat pentru 2009 o tinta de inflatie de 3,5%, cu un interval de variatie de un punct procentual, si prognozeaza ca indicatorul se va plasa la 4,5% in luna decembrie. Prin intelegerea cu Fondul Monetar International au fost stabilite criterii de performanta pentru lunile iunie si septembrie 2009, cand rata anuala a inflatiei ar trebui sa se incadreze intr-un interval de plus/minus un punct fata de nivelul central stabilit la 6,4%, respectiv 5,7%.
