Strategia Națională privind imigrația a fost aprobată de Guvernul României și a fost publicată în Monitorul Oficial.
Guvernul României a aprobat Strategia Națională privind imigrația pentru perioada 2021 – 2024 precum și un Plan de acțiune, pentru anii 2021 – 2022, pentru implementarea ei.
Migrația poate deveni una dintre principalele amenințări la adresa României, atunci când se desfășoară ilegal, dacă “în fluxul migraționist se disimulează operativi, foști membri sau adepți ai unor organizații teroriste”.
Această precizare este inclusă în Strategia Națională privind imigrația pentru perioada 2021 – 2024. Strategia a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 884 / 2021. HG 884 a fost publicată acum câteva zile în Monitorul Oficial.
“De altfel, anual, au fost identificați la granițe sau după accesul în România, zeci de străini având legături cu grupări teroriste și / sau care au derulat activități în favoarea acestora”, precizează anexa acestei Strategii Naționale. Ea arată că “situația statelor de origine a cetățenilor este foarte diversificată, cu un număr semnificativ de cetățeni provenind din Moldova, Turcia, China, Siria dar și din Italia, Germania sau Franța”.
Se deduce că despre unii dintre ei s-a stabillit că au avut legătură cu grupări teroriste.
Strategia Națională privind imigrația
Ministrul de Interne, Lucian Bode, a anunțat că România are pentru străini două centre de custodie, în regim închis. Ele au o capacitate de peste 200 de locuri, cu un grad de ocupare sub 60 la sută. România are și şase centre de azil, cu o capacitate normală de funcţionare de 1.100 de locuri, dintre care sunt disponibile 751 de locuri.
“Aceste centre de azil au o capacitate normală de funcţionare de 1100 de locuri. Astăzi sunt disponibile 751 de locuri, pentru că în cele şase centre avem 496 de migranţi”
Lucian Bode,
Ministrul Afacerilor Interne
În România, unul dintre orașele cele mai afectate de migrația ilegală este Timișoara. Viceprimarul Cosmin Tabără (PNL) s-a aflat la București. El a anunțat că ar fi obținut sprijin, pentru combaterea acestui fenomen, din partea președintelui Camerei Deputaților și al PNL, Ludovic Orban, cât și din partea ministrului Lucian Bode.
“Domnul ministru sau un secretar de stat să se deplaseze la Timișoara pentru a fi cât mai aproape de situația din teren, de realitate, să dispună suplimentarea efectivelor poliției”
Cosmin Tabără,
Viceprimarul Timișoarei
Timișoara este orașul unde, la începutul anului 2021, s-au luat la bătaie două grupuri de migranți din Afganistan. În încăierare au fost înjunghiați doi bărbați, dintre care unul a murit.
Strategia Națională privind imigrația pentru perioada anilor 2021 – 2024 este aprobată de Guvernul Cîțu. Ea precizează că România va lua măsuri pentru a preveni incidentele în care ar putea fi implicați sau pe care le pot chiar produce migranții ilegali.
“Radicalizarea comunităților musulmane”
Unul dintre cele mai importante pericole reprezentate de asemenea imigranți ar fi “radicalizarea comunităților musulmane din România / Europa”.
Pe de altă parte, Strategia Națională nu spune exact ce înseamnă „operativi”. Dar se știe că o asemenea titulatură poate indica și agenții unor servicii secrete străine, care pot fi trimiși în misiune în România.
Potrivit datelor provenite de la Ministerul Afacerilor Interne, pe parcursul anului 2020 “a fost înregistrată și creșterea indicatorilor subsecvenți depistărilor. Astfel, au fost luați în custodie publică în vederea returnării sub escortă un număr de 1241 străini, cu 864 mai mulți decât în anul anterior, rezultând o creștere procentuală de 229,2 %. În ceea ce privește numărul de returnări sub escortă, numărul acestora – 1149, a crescut cu 21,8% față de anul 2019, când au fost returnați 943 străini”.
Strategia Națională privind imigrația arată că fluxul mărit pe linie de migrație care a afectat Europa a generat și o amplificare a cazurilor de străini aflați în situații ilegale.
“Astfel, în anul 2020 au fost înregistrate 3519 depistări ale unor străini aflați în situații ilegale pe teritoriul României, înregistrându-se o creștere cu 11,6% față de anul 2019, evoluția multianuală pe ultimii șase ani fiind una ascendentă”, precizează Strategia Națională.
