Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, solicită țărilor aliate ca, la următorul Summit, cel din iulie 2024, să aprobe un sprijin mai puternic pentru Ucraina, în timp ce, în România, președintele Iohannis încă n-a convocat CSAT, pentru a decide dacă vom ceda sau nu Ucrainei un sistem de rachete Patriot.
Adunarea Parlamentară a NATO, care s-a desfășurat în perioada 24 – 27 mai 2024 în Bulgaria, a solicitat țărilor membre ale Alianței să ofere un sprijin mai puternic Ucrainei, pentru a rezista în fața Rusiei. Următorul Summit NATO este programat la Washington în perioada 9 – 11 iulie 2024.„Mă aştept ca până la Summit-ul de la Washington să cădem de acord asupra unui rol mai puternic al NATO în organizarea, furnizarea, planificarea, livrarea aprovizionării pentru a asigura fluxuri mai stabile de aprovizionare către Ucraina”, a declarat, la Adunarea Parlamentară, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Dar pentru a face acest lucru cu adevărat eficient, avem nevoie, de asemenea, nu numai de o organizație mai bună, care să ofere mai multă responsabilitate, transparență, predictibilitate și livrarea de bunuri, dar vom avea nevoie și de un angajament financiar pe termen mai lung. Sper că aliații pot conveni asupra unui angajament financiar pe mai mulți ani, deoarece ucrainenii au nevoie de mai multe cunoștințe pe termen lung sau mai multă predictibilitate pentru a planifica și a investi pentru a se asigura că au forțele de care au nevoie pentru a se apăra împotriva invadatorilor ruși, dar și în viitor pentru a descuraja viitoarea agresiune rusă”, a subliniat Stoltenberg.
România este una dintre țările care a oferit sprijin militar Ucrainei iar Ucraina deja ne-a transmis un mesaj de recunoștință. Dar România trebuie să ia și o decizie cu privire la un sistem de rachete antiaeriene Patriot, despre care președintele SUA, Joe Biden, i-a cerut președintelui Iohannis să fie transferat Ucrainei. După ce a primit această solicitare, la data de 7 mai 2024, în vizita lui la Casa Albă, Iohannis a susținut, în fața jurnaliștilor români, că i-a explicat președintelui SUA că un asemenea transfer de armament trebuie să-l discute într-o ședință a CSAT.
Conform legii, CSAT “se convoacă de preşedintele acestuia, trimestrial sau de câte ori este necesar”. Cea mai recentă ședință CSAT și singura din anul 2024 a avut loc în februarie. Deci următoarea ședință ar avea loc cel târziu în luna iunie. Teoretic, până atunci România nu va livra sistemul Patriot Ucrainei, întrucât chestiunea n-a fost aprobată de CSAT. Iar în iulie 2024, deci foarte repede după ședința CSAT, se va desfășura Summit-ul NATO de la Washington, acolo unde secretarul general al NATO precum și președintele SUA așteaptă decizii ferme în sprijinul Ucrainei. Un element care poate influența decizia României în privința sistemului Patriot este că președintele Iohannis își dorește să fie desemnat secretar general al NATO, după ce expiră mandatul lui Stoltenberg. Dar pentru a avea șanse, Iohannis are nevoie cel puțin de sprijinul președintelui SUA și al actualului secretar general al NATO.
În privința sprijinului care se oferă Ucrainei, „întârzierile și, de asemenea, faptul că nu totul este livrat conform promisiunii, au cauzat consecințe grave”, a subliniat, la reuniunea din Bulgaria, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg dorește ca, la Summit-ul de la Washington, din iulie 2024 – ultimul la care participă în calitate de secretar general, țările Alianței Atlantice să anunțe un sprijin mai puternic în favoarea Ucrainei și un angajament financiar pe mai mulți ani, pentru ca Ucraina să respingă atât actuala agresiune a Rusiei cât și cele care vor mai veni.
„Mă aştept ca până la Summit-ul de la Washington să cădem de acord asupra unui rol mai puternic al NATO în organizarea, furnizarea, planificarea, livrarea aprovizionării pentru a asigura fluxuri mai stabile de aprovizionare către Ucraina”
Jens Stoltenberg,
Secretarul general al NATO
Președintele Iohannis a confirmat că președintele Biden i-a cerut să cedeze Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot dar a subliniat că o asemenea cerere trebuie s-o discute într-o ședință a CSAT și cu condiția ca România să primească „ceva” în schimbul sistemului Patriot pe care l-ar transfera Ucrainei, astfel încât apărarea României să nu fie afectată.
“Eu nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă și fără apărare antiaeriană. Deci, în măsura în care în final se cedează ceva, trebuie ca România să primească altceva. Altfel nu se va face nimic”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
Șeful statului român încă n-a convocat ședința CSAT dar această reuniune ar urma să se desfășoare cel târziu în iunie 2024, fiind urmată de un Summit NATO, în iulie.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
