Negocierile purtate, în ultimele două zile, între Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și organizațiile medicilor și asistentelor medicale au fost, mai degrabă, un eșec, motiv pentru care, de la 1 februarie, în România s-ar putea declanșa o grevă în sistemul sanitar.
Organizațiile medicilor de familie și ale medicilor din ambulator au negociat, în ultimele două zile, cu reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Din partea CNAS, negocierile au fost conduse de noul președinte al acestei instituții, Valeria Herdea. Înainte să fie numită secretar de stat la CNAS, Valeria Herdea a fost chiar medic de familie, deci cunoaște bine problemele din acest domeniu.
Separat, în cursul zilei de joi, au continuat protestele sindicatului Sanitas, din care fac parte asistentele medicale. Sub amenințarea declanșării unei greve generale, Sanitas obținuse deja din partea guvernului Ciolacu, la începutul lunii ianuarie 2024, promisiunea că vor fi angajați în plus circa 8000 de oameni în domeniul sanitar. Dar sindicaliștii consideră că aceste angajări ar putea rezolva doar un sfert din deficitul de personal. Pe de altă parte, Sanitas cere creșterea salariilor personalului din Sănătate cu cel puțin 20 la sută. „Acest lucru, cu deblocarea posturilor, este încă una dintre revendicările noastre, pe lângă creşteri de venituri pentru toate categoriile profesionale, de la infirmieri, personal TESA, asistente medicale până la medici”, declara acum câteva zile, într-o conferință de presă, Viorel Hușanu, președintele filialei Sanitas București. „La Gomoiu, la un spital de pediatrie, cu un spor de numai 12 la sută, nu cred că cineva vine pe un salariu de asistent medical de 3.000-4.000 de lei. Şi anul trecut, când au fost deblocate, ştiu că nu a fost adresabilitate la spitalul Gomoiu sau la alte spitale unde sporurile sunt mici”, a explicat liderul Sanitas.
La doar o zi după ce a preluat funcția de președinte al CNAS, Valeria Herdea a început negocierile cu reprezentanții medicilor de familie și ai medicilor de ambulator. Ei au repetat că nu acceptă propunerea elaborată de CNAS pentru anul 2024, care fusese plasată în consultare publică la data de 11 ianuarie 2024. Dacă s-ar accepta această propunere, valoarea punctului de servicii medicale (contravaloarea serviciilor prestate de medici) ar scădea cu cel puțin 30 la sută față de decembrie 2023. Cea mai gravă situație ar fi în stomatologie, întrucât fondurile alocate decontării serviciilor de sănătate orală ar scădea cu 50 la sută.
Această scădere ar urma să se aplice din data de 1 februarie 2024 până la finalul anului 2024. Deocamdată, până la 31 ianuarie, este în vigoare cel mai recent act adițional pe care medicii de familie l-au semnat cu CNAS, în decembrie 2023. Dacă punctul de servicii medicale nu revine la valoarea din decembrie 2023, medicii de familie afirmă că nu vor semna alt act adițional și vor închide cabinetele sau vor intra în grevă, de la 1 februarie.
Miercuri seară, după prima zi de negocieri între noua șefă a CNAS și reprezentanții medicilor, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, declarase, la postul Digi 24, că punctul de servicii medicale ar urma să revină la valoarea din anul 2023, adică să fie mai mare decât valoarea propusă, la data de 11 ianuarie 2024, de CNAS. „Din câte am înţeles de la doamna preşedintă a Casei de Sănătate, punctul medical şi valoarea pe serviciul medical va fi menţinută la nivelul anului 2023. Acum, nu ştiu cum se vor finaliza discuţiile, pentru că e un proces de negociere pe care dumneaei îl are cu medicii de familie, dar ca şi obiectiv strategic de negociere acesta a fost stabilit”, a dezvăluit ministrul Boloș.
Ministrul de Finanțe n-a spus însă la ce moment al anului 2023 se referă. Aceasta, întrucât, în a doua jumătate a anului 2023, această valoare a crescut, ceea ce a fost în avantajul medicilor. Situația fusese deja descrisă de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în termeni critici la adresa medicilor: “Veniturile au crescut foarte mult la medicii de familie în a doua jumătate a anului trecut. Banii disponibili pentru aceste plăți ajung la CNAS prin bugetul de stat. Nu că sunt acolo și cineva nu vrea să-i împartă. Când o țară trece printr-o situație economică dificilă, e dificilă pentru toată lumea, trebuie să înțelegem”, declara, la mijlocul lunii ianuarie 2024, ministrul Sănătății.
„România Liberă” i-a transmis ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, o solicitare de a explica la ce valoare a punctului de servicii medicale se referă, când spune că este valoarea din anul 2023 și că s-ar putea aplica și în anul 2024. Ministrul de Finanțe nu ne-a oferit, însă, niciun răspuns.
Valeria Herdea a fost numită de premierul Ciolacu în fruntea CNAS la data de 15 ianuarie 2024. Apoi, Valeria Herdea a avut două zile de negocieri cu reprezentanții medicilor. „Vom continua calea dialogului pentru a asigura stabilitate și echilibru în sistemul medical. Punem în centrul acestui dialog accesul pacienților din România la îngrijiri medicale”, a promis șefa CNAS.
„Am găsit la CNAS o situație complicată, puternic grevată de mișcări de protest în mai multe orașe din România și cu perspectiva iminentă a blocării activității din medicina primară și de ambulatoriu, începând cu data de 1 februarie. Sunt convinsă că putem aborda cu bună credință și înțelepciune toate provocările”
Valeria Herdea,
Președinte CNAS
Liderii federației sindicale Sanitas, din care face parte personalul sanitar mediu, au negociat și ei cu reprezentanții CNAS, separat de reprezentanții medicilor, dar nici ei nu sunt mulțumiți de ceea ce li s-a oferit. Sanitas cere creșterea veniturilor personalului sanitar cu 20 la sută precum și angajarea câtorva mii de oameni care să completeze lipsa de personal din domeniul Sănătății.
„În următoarele zece zile vom face doar pichetări, deci nu vom ajunge la grevă în următoarele zile. Dacă în aceste zece zile nu se va întâmpla nimic, pe 1 februarie vom hotărî un calendar care va cuprinde și un mare miting la București, dar și cele două greve de avertisment și greva generală”
Viorel Hușanu,
Președinte Sanitas
Guvernul a aprobat deblocarea a peste 8000 de posturi în sistemul public de Sănătate și de Asistență socială, dar aceste posturi acoperă doar un sfert din deficit, afirmă liderii Sanitas.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
