România a pierdut șansa să obțină un vot favorabil pentru primirea în Schengen în septembrie 2023, întrucât pe agenda Consiliului JAI din 28 septembrie 2023 nu este programată nicio discuție despre vreo eventuală nouă extindere a Spațiului Schengen.
Consiliul JAI (Justiție – Afaceri Interne) al UE, cel în care se poate vota pentru primirea de noi membri în Spațiul Schengen, mai are programate în anul 2023 trei reuniuni, iar prima dintre ele se desfășoară la Bruxelles în ziua de 28 septembrie 2023. Pe agenda acestei reuniuni nu este inclusă nicio discuție despre Spațiul Schengen. Este inclusă în schimb o discuție despre migrație, care va duce, probabil, la discutarea de noi măsuri pentru contracararea migrației ilegale. Dar discuția despre combaterea migrației ilegale nu este de natură să ajute eforturile României de a fi primită în Schengen, ci dimpotrivă. Drept comparație, în decembrie 2022, când Croația a primit vot pozitiv pentru Schengen iar România și Bulgaria au ratat această șansă, subiectul Schengen fusese inclus, pe agenda reuniunii JAI, în mod explicit. În decembrie 2022 a existat un capitol numit GUVERNANȚA POLITICĂ A SPAȚIULUI SCHENGEN („CONSILIUL SCHENGEN”) iar primul subpunct al acestuia a fost „Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România”. Doar că ambele țări, România și Bulgaria, au primit, simultan, câte un veto, din partea Austriei și a Olandei. În decembrie 2022 a fost analizată separat doar Croația, care a și fost primită în Schengen. Dacă România ar fi fost analizată separat de Bulgaria, poate nu s-ar fi opus Olanda, dar, cu siguranță, Austria s-ar fi opus. Iar un singur veto este suficient pentru a bloca intrarea unei țări în Spațiul Schengen.
La 28 septembrie 2023, Consiliul JAI va discuta însă depre azil și migrație. „Consiliul va fi informat cu privire la stadiul actual al dezbaterilor legislative în curs care vizează reformarea legislației UE în materie de azil. Miniștrii vor purta, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migrației, inclusiv cu privire la cooperarea cu partenerii externi pentru gestionarea presiunilor exercitate de migrație”. Separat, Consiliul JAI va discuta despre „Combaterea criminalității organizate și a traficului de droguri” și, în final, despre „Consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”.
Pentru reuniunile Consiliului JAI din 19 – 20 octombrie 2023 și din 4 – 5 decembrie 2023, încă nu s-a difuzat programul preliminar. Teoretic, țara care deține Președinția Consiliului UE este cea care introduce temele pe ordinea de zi. În a doua jumătate a anului 2023, Președinția este deținută de Spania, care este favorabilă primirii României în Schengen. Dar câtă vreme Austria continuă să se opună primirii României în Schengen, includerea acestei teme pe ordinea de zi a Consiliului JAI este inutilă. Un eventual eșec privind intrarea în Schengen ar aduce prejudicii de imagine mai ales premierului Ciolacu, acesta fiind și președinte al PSD, în anul electoral 2024. În privința președintelui Iohannis, acesta este, oricum, la finalul mandatului de șef al statului.
Potrivit unor articole apărute în presa de la Viena, România a găsit o modalitate de a face presiuni asupra Austriei, blocând acreditarea pe lângă NATO a doi ofițeri din Austria. Tergiversarea, de câteva săptămâni, a validării acestor doi ofițeri austrieci ar sugera că România face represalii asupra Austriei, pentru faptul că îi blochează accesul în Spațiul Schengen. Răspunsul României la această acuzație ar fi fost că „are nevoie de mai mult timp de gândire” înainte să accepte acreditarea celor doi ofițeri ai armatei Austriei. O variantă, totuși, nediscutată este dacă nu cumva cei doi ofițeri austrieci au probleme reale în a-și obține dreptul de acces la informațiile clasificate ale NATO. Este știut, în acest context, că Austria, țară neutră, menține relații favorabile cu Rusia.
Acum o săptămână, premierul Marcel Ciolacu amenința că România va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiție, dacă va continua să blocheze prin veto primirea României în Schengen. Ciolacu propunea chiar ca Austria să iasă din Spațiul Schengen, dacă este atât de sigură că Spațiul Schengen nu funcționează.
„Dacă-i așa de distrus Schengen-ul, nu am nicio problemă ca Austria să iasă din Schengen, să-și facă ziduri kilometrice, cu sârmă ghimpată și electrice. Dacă Austria dorește această abordare cu garduri, să și le plătească, să iasa din Schengen și noi o să ne descurcăm în interiorul Schengen fără probleme”
Marcel Ciolacu,
Premierul României
Europarlamentarul Dacian Cioloș, fost premier al României și fost comisar european, critică ideea lansată de premierul Ciolacu, aceea ca România să dea în judecată Austria. „Noi nu am aderat la un parteneriat bilateral cu Austria, am aderat la UE și instituția europeană trebuie să asume decizia, mai ales că e cu „musca pe căciulă” pentru că a acceptat aderarea Croației și a respins aderarea României și Bulgariei cu aceleași condiții îndeplinite, susține Cioloș.
„Disputa bilaterală România-Austria nu e suficientă. România trebuie să determine Consiliul UE ca instituție să-și asume eșecul deciziei și să ia atitudine față de un stat membru care îi blochează activitatea. Responsabilitatea în UE este a Consiliului. Statele membre nu-și fac dreptate singure dând pumni colegului ca în curtea școlii. De asta există Consiliu”
Dacian Cioloș,
Fost prim-ministru
Fostul premier Cioloș recomandă României să nu încerce să rezolve problema bilateral, doar prin negociere cu Austria, ci să apeleze la Consiliul Uniunii Europene.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
