Președintele Klaus Iohannis a confirmat oficial că este în competiție cu premierul Olandei, Mark Rutte, pentru funcția de secretar general al NATO, subliniind că a avut deja „discuții bilaterale” pe acest subiect cu lideri din țările aliate, care au avut reacții pozitive față de candidatura șefului statului român.
Președintele Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles pentru a participa la Summitul Energiei Nucleare și la Consiliul European, a confirmat că este în concurență cu premierul Olandei, Mark Rutte, pentru a fi desemnat secretar general al NATO. Consiliul European se desfășoară în perioada 21 – 22 martie 2024 iar Iohannis s-a referit la candidatura lui pentru NATO chiar înainte să intre la Consiliul European. Deși Consiliul European, la care participă, este o structură a țărilor UE, președintele Iohannis a respins speculațiile că ar putea accepta o poziție înaltă europeană, în schimbul funcției de secretar general al NATO. „Eu mă concentrez pe discuțiile pentru NATO”, a precizat președintele Iohannis, răspunzând întrebărilor adresate de jurnaliști români. De altfel, negocierea unei funcții europene, la schimb cu cea de la NATO, ar fi complicată, în condițiile în care patru membri esențiali ai NATO (SUA, Canada, Marea Britanie și Turcia) nu fac parte din UE. La rândul ei, Austria, o țară care a dovedit că are un cuvânt greu în relațiile internaționale, este membru în UE dar nu și în NATO.
Șeful statului român a recunoscut că a purtat deja negocieri cu mai mulți lideri din țări NATO, cărora le-a prezentat candidatura lui și obiectivele pe care le-ar avea în calitate de secretar general, sub forma unui „decalog”. „Am discuții bilaterale cu aliați și mulți au menționat că am venit cu temele care sunt foarte importante”, a precizat Iohannis. El a subliniat că menține dialogul și cu contracandidatul său, Mark Rutte: „Sunt discuții foarte bune, cu prim-ministrul Rutte ne întâlnim la fiecare consiliu și la fiecare summit. Avem o relație absolut normală. Este chiar o competiție constructivă”. Mark Rutte, în calitate de premier al Olandei, este prezent inclusiv la actualul Consiliu European, alături de președintele României.
Președintele Iohannis s-a arătat optimist după ce a auzit reacțiile unor lideri NATO dar a refuzat să dezvăluie cu cine a vorbit sau ce i s-a răspuns. „Nu este uzual să se facă declarații după aceste negocieri. La NATO nu există o procedură publică, nu se votează, rezultatul se stabilește consensual. Eu conosc reacțiile dar pentru a proteja sensibilitățile nu doresc să le prezint public”, a spus președintele României.
O țară care îl susține pe Rutte este Franța, care a exprimat acest punct de vedere prin premierul Gabriel Attal. O țară care s-a declarat împotriva lui Rutte, deci pentru Iohannis, este Ungaria. Mandatul lui Jens Stoltenberg (Norvegia) în funcția de secretar general al NATO expiră în octombrie 2024, deci aproape de momentul în care Iohannis își încheie mandatul de președinte al României.
Un detaliu care aproape s-a uitat este acela că Olanda, în Consiliul JAI din decembrie 2022, s-a opus, alături de Austria, la votul pentru primirea României și a Bulgariei în Spațiul Schengen. Președintele Iohannis n-a mai amintit acest episod delicat al relațiilor dintre România și Olanda dar a subliniat că, inclusiv la actualul Consiliu European, „România continuă demersurile pentru aderarea la Spațiul Schengen, prin ridicarea, cât mai curând posibil, a controalelor și la frontierele terestre”. După cum se știe, ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, adică integrarea României și Bulgariei în spațiul aerian și maritim al țărilor Schengen, intră în vigoare la data de 31 martie 2024.
Președintele Iohannis a fost întrebat de jurnaliști români, în ziua de 21 martie, cum îl vede pe contracandidatul său, Mark Rutte, și ce diferențe sunt între candidaturile lor la funcția de secretar general al NATO. Șeful statului român a avut cuvinte de apreciere la adresa șefului guvernului Olandei dar a precizat că au idei ușor diferite în ceea ce privește viitorul Alianței Atlantice.
„Fiind o competiție atipică, nu este rolul meu să spun despre celălalt competitor cum va face și ce va face. Ne deosebește geografia, istoria și sunt unele teme unde abordările noastre, ambele, sunt foarte constructive dar sunt ușor diferite în ceea ce privește viitorul NATO”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Una dintre țările care a anunțat limpede că susține candidatura la NATO a lui Iohannis, nu pe cea a lui Rutte, a fost Ungaria. Această opțiune a fost prezentată de ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, un colaborator apropiat al premierului Viktor Orbán. Szijjarto a făcut acest anunț la Sfântu Gheorghe (județul Covasna), la 15 martie, la „Ziua Maghiarilor de Pretutindeni”.
„Mark Rutte nu se poate baza pe sprijinul Ungariei. Totodată, ne bucurăm că în sfârşit avem un candidat din Europa Centrală. NATO niciodată anterior nu a avut un candidat din Europa Centrală, acum avem un candidat şi asta este o veste bună. Ce va ieși încă nu ştim”
Peter Szijjarto,
Ministrul de Externe al Ungariei
Ungaria nu-l susține pe Rutte întrucât olandezul declarase, după ce Ungaria adoptase o lege anti – LGBT, că „Ungaria nu mai are ce căuta în Uniunea Europeană” și că trebuie „pusă în genunchi”.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
