Ședința CSAT din 12 octombrie 2023 s-a desfășurat, conform procedurii obișnuite, „cu ușile închise”, însă din comunicatul transmis ulterior de Președinția României pare să reiasă că membrii CSAT au opinii divergente în legătură cu situația cetățenilor români aflați, încă, în Israel, adică, practic, în mijlocul unui război.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit, la data de 12 octombrie 2023, într-o ședință care fusese anunțată de președintele României, care este și președinte al CSAT, cu mai bine de o lună înainte. Subiectele anunțate în acel moment se refereau la consumul de droguri, la criza generată de războiul din Ucraina și la înzestrarea cu armament a Armatei Române.
Dar ținând cont de faptul că, în ultimele zile, cel mai fierbinte punct de pe agenda internațională este războiul din Orientul Mijlociu, CSAT a analizat, ca temă suplimentară, la data de 12 octombrie, și această chestiune. Teoretic, în CSAT deciziile se iau prin consens. Practic, din compararea comunicatului CSAT de după ședință cu declarațiile din ultimele zile ale unor oficiali de la București, reiese că în ședința CSAT din 12 octombrie au existat opinii divergente legate de modul cum statul român ar trebui să-și ajute cetățenii aflați acum în Israel. Cu o zi înainte de ședința CSAT, premierul României, care este și vicepreședinte al CSAT, declara că „nu putem transforma România și companiile românești în Crucea Roșie”. Așa că, în opinia premierului Ciolacu, acei cetățeni români din Israel care vor să-și salveze viața trebuie să plătească biletul de avion spre România, la un preț fixat de TAROM (350 de euro de persoană), dacă vor să fie repatriați. Un detaliu interesant este că TAROM este în subordinea Ministerului Transporturilor, condus de vicepremierul Grindeanu, care este și vicepreședinte al PSD (partidul lui Ciolacu).
Punctul de vedere transmis însă de CSAT în urma ședinței din 12 octombrie este însă diferit de al premierului Ciolacu.
„Situația de securitate deosebit de gravă din Israel și implicațiile sale profunde în plan global a fost abordată, de asemenea, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. România a condamnat încă din prima zi atacurile teroriste ale Hamas, care au produs numeroase pierderi de vieți omenești și răniți în rândul civililor. În ceea ce îi privește pe cetățenii români afectați de evoluțiile din regiune, România va continua eforturile active pentru a acorda în continuare sprijin celor care au nevoie, fiind deja instituită o celulă de criză, care lucrează în regim de permanență, pentru acordarea de sprijin cetățenilor români în vederea repatrierii acestora, precum și pentru acordarea de asistență consulară. Până la acest moment, aproximativ 2.035 de români au fost repatriați și demersurile continuă și pentru alți cetățeni români care au solicitat acest lucru”, a transmis CSAT.
Până acum se știe că un cetățean cu dublă cetățenie, română și israeliană, care era militar în Israel, a fost ucis. În paralel, în ziua de 12 octombrie apărea informația că un alt român din Israel s-ar putea număra printre victimele atacurilor comise de Hamas.
La data de 7 octombrie, deci chiar în prima zi a actualei crizei din Orientul Mijlociu, președintele Iohannis anunța că statul român caută soluții „pentru a-i aduce în țară pe cei care vor să revină rapid” din Israel. Șeful statului nu le punea nicio condiție acestor români și nici nu-i învinuia pentru faptul că n-au bănuit că, în țara unde merg ca turiști, va începe războiul.
„Sunt destul de mulţi români în momentul acesta în Israel. Din datele pe care le avem până acum, sunt între 800 – 900 de români, mulţi sunt turişti, alţii sunt în pelerinaje. Deocamdată nu avem informaţii că ar fi în dificultate, dar, cum se spune, situaţia este în evoluţie şi în orice moment poate să apară ceva nou”
Klaus Iohannis,
Președintele României
După ce șeful statului exprima această idee, dar înainte de ședința din 12 octombrie a CSAT, premierul Marcel Ciolacu declara că statul român nu va organiza zboruri umanitare, gratuite, pentru repatrierea cetățenilor români ci, dimpotrivă, saluta ideea companiei TAROM de a cere câte 350 de euro pentru un bilet până în România.
„Nu există zboruri umanitare. Nu putem transforma România și companiile românești în Crucea Roșie. În funcție de cei care s-au deplasat și au fost repatriați, în funcție de veniturile lor, statul român, la anumite persoane vulnerabile în ceea ce privește veniturile, va înapoia banii”
Marcel Ciolacu,
Premierul României
Șeful Executivului promitea că statul le va înapoia banii unor români din categoriile vulnerabile, dar aceasta s-ar întâmpla abia după acești oameni își vor plăti, din surse proprii, biletul de întoarcere spre România.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
