Accesul la documente din Arhivele Naționale ale României ar putea fi restricționat. Această restricție s-ar impune sub pretextul respectării regulilor de protecție a informațiilor clasificate.
Arhivele Naţionale ale României (ANR) sunt o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, îl avertizează pe ministrul Lucian Bode despre riscul de a restricționa accesul la arhive. Președintele Academiei Române i-a transmis, luni, ministrului de Interne, o scrisoare în acest sens.
„Biroul Prezidiului Academiei Române a luat act cu îngrijorare de anunţul Arhivelor Naţionale privind posibilitatea restricţionării accesului la documentele (din depozitele proprii) cu marcaje de secretizare, din perioada comunistă şi chiar mai vechi. Acest fapt constituie o lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naţionale, în totală contradicţie cu practica din ultimele decenii, cu precedentul creat de activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România şi cu recomandările organismelor europene privind accesul la arhive”, avertizează preşedintele Academiei Române. Academicianul Ioan Aurel Pop solicită „eliminarea restricţiilor menţionate şi asigurarea integrităţii informaţiei relevante pentru istoria acestei ţări”.
Controversa privind blocarea accesului la documentele istorice pare să fi pornit de la un anunț al Arhivelor Naționale.
Documente din Arhivele Naționale ar putea să nu fie oferite pentru cercetare
„Ca urmare a necesității verificării prealabile a conținutului unităților arhivistice solicitate la sala de studiu, în vederea asigurării respectării măsurilor cu privire la protecția informațiilor clasificate, vă informăm că există posibilitatea apariției unor întârzieri în onorarea cu promptitudine a comenzilor și chiar posibilitatea ca unele unități arhivistice solicitate să nu poată fi date spre cercetare. Până la realizarea unei evidențe care să permită cunoașterea anticipată a cuprinsului unităților arhivistice din punct de vedere al informațiilor clasificate conținute, ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri create”, anunța conducerea Arhivelor Naționale.
Acest anunț fusese postat pe site-ul Arhivelor Naționale la data de 26 mai 2022.
Anunțul generează într-adevăr confuzie. Textul afirmă că furnizarea unui document se poate face doar după „cunoașterea anticipată a cuprinsului unităților arhivistice din punct de vedere al informațiilor clasificate conținute”. Dar dacă documentul solicitat este clasificat, refuzul de a fi oferit pentru consultare poate fi emis imediat. Deci nu este nevoie de timp îndelungat pentru a motiva restricționarea accesului. Iar dacă documentul nu are caracter clasificat (secret), acordat în prelabil de o instituție cum ar fi MApN, MAI sau SRI, apare ciudată dorința conducerii Arhivelor Naționale de a verifica dacă, totuși, documentul nu conține date secrete.
Incidente de securitate
Acum o săptămână, un specialist din Iași, Cătălin Botoşineanu, se referea la aceeași chestiune. El semnalase riscul ca Arhivele Naționale să fie obligate să interzică accesul la unele documente.
„În ultimii doi ani, am asistat, în sensul HG 585, la solicitări al DGIPI, prin care ni se solicită liste de fonduri arhivistice, dosare şi acte clasificate existente în depozitele Arhivelor. Tonul era unul destul de imperativ. Nici mai mult nici mai puţin, în anul 2021 şi la începutul anului 2022, structurile DGIPI au controlat Arhivele judeţene, au constatat incidente de securitate în cazul folosirii unor documente clasificate. În general, au oferit un mesaj destul de clar, înţeles parţial de mulţi dintre arhivişti. Mesajul este acela al încetării atribuţiilor Arhivelor Naţionale asupra documentelor clasificate din Fondul AN, indiferent de perioada sau instituţia care le-a crea”, menționa Cătălin Botoşineanu, citat de presa locală din Iași.
DGIPI, la care se referă acesta, este Direcția Generală Informații și Protecție Internă din MAI.
„Controlul serviciilor secrete asupra Arhivelor”
Un mesaj similar a transmis, la data de 26 mai, și istoricul Dumitru Lăcătușu.
„Zvon sau nu? Arhivele Nationale scot documentele clasificate din salile de studiu. Zvonul se confirma!!! Arhivele Nationale nu vor mai aduce la sala de studiu niciun dosar care contine documente clasificate. Ahivele Nationale au ales sa se conformeze dispozitiilor serviciului secret al MAI, infamul “doi s-un sfert”, impunandu-se si mai mult controlul serviciilor secrete asupra Arhivelor, ceea ce transforma Arhivele intr-o simpla anexa a serviciilor, iar pe arhivisti in simpli executanti ai unor dispozitii abuzive si ilegale”, sublinia Dumitru Lăcătușu.
UM 0215 (“doi și-un sfert”) s-a desființat, dar atribuțiile ei sunt parțial preluate de DGIPI.
„Practic, arhivele iau la puricat toate dosarele cerute, iar acele dosare care contin documente clasificate nu mai ajung la sala de studiu. Cercetatorii nu vor mai putea cerceta nici dosarele studiate anterior, inclusiv dosarele de la sectiile CC al PCR, ceea ce reprezinta o incalcare grosolana a reglementarilor internationale in vigoare si un abuz. Aparent, Arhivele si serviciile se fac ca nu cunosc legislatia internationala cu privire la documentele deja studiate, alegând sa practice cenzura”, explica Dumitru Lăcătușu.
Nu este clar la ce documente ale CC al PCR face aluzie Dumitru Lăcătușu. Ar putea fi vorba de documente despre relațiile României cu URSS, continuate prin relațiile România – Rusia. Relațiile România – URSS au influențat, de asemenea, și relațiile României cu Republica Moldova.
O altă temere ar putea-o reprezenta numele unor persoane prezente în documentele CC. O serie de persoane publice încă active, inclusiv politicieni, au făcut parte din structurile de vârf ale PCR. Deci documente din Arhivele Naționale s-ar putea referi la persoane încă active în societatea românească.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
