Armata a anulat licitația pentru drone exact la momentul în care ele își demonstrează eficiența militară.
În ultimii ani, domeniul Apărării a avut la dispoziție fonduri de 2 la sută din PIB. În anul 2023, acest domeniu va primi, conform promisiunii președintelui Iohannis, 2,5 la sută din PIB. Dar banii în plus nu au generat un progres vizibil în ceea ce privește dotarea Armatei Române.
Compania Romtehnica, subordonată Ministerului Apărării Naționale (MApN), a anunțat reluarea procedurii de achiziție pentru aeronave militare fără pilot, cunoscute la nivelul publicului larg sub denumirea de drone. „Anunțul de participare” a fost publicat pe site-ul Romtehnica la data de 16 august 2022.
Anunțul este foarte tehnic și pare adresat strict potențialilor ofertanți. El menționează că, până în dimineața zilei de 15 septembrie 2022, firmele interesate pot trimite candidaturi. Până la 15 septembrie mai sunt opt zile. Potrivit informațiilor noastre, cel puțin o firmă, dintre cele care își exprimaseră public interesul de a vinde drone României, a înaintat o asemenea candidatură.
MApN nu a difuzat un comunicat public despre faptul că se ia din nou în discuție o competiție, în România, între marii producători de aeronave fără pilot. Este vorba, desigur, de producători străini, pentru că industria românească nu are capacitatea să producă drone militare.
Ziarul “România liberă” a transmis câteva întrebări pe acest subiect, către conducerea MApN și către Direcția Generală de Armamente (fostul Departament de Armamente) din MApN, încă din data de 30 august 2022. Până la momentul redactării acestui articol, nu am primit niciun răspuns.
Anunțul privind reluarea procedurii de selecție, în septembrie 2022, pare surprinzătoare în condițiile în care, în paralel, la data de 1 septembrie 2022, MApN a anunțat, printr-un comunicat de presă, că a început procedura prin care va cumpăra 18 drone tip Bayraktar. Așadar, aceste drone, produse în Turcia, vor fi cu siguranță cumpărate de România, fără ca producătorul lor să fi câștigat vreo licitație organizată de statul român.
Parlamentului i se propune o achiziție fără licitație, după ce armata a anulat licitația
Răspunderea pentru alegerea Bayraktar revine aparent funcționarilor din MApN. Dar și conducerii MApN, care a transmis o solicitare pentru aprobarea achiziției, către Parlamentul României. Șefii MApN ar trebui totuși să explice de ce au decis să evite procedura de licitație și să insiste pentru o achiziție, din bani publici, de la o firmă străină precis desemnată. O achiziție de circa 300 de milioane de dolari.
„Ministerul apărării naționale a solicitat, la începutul lunii august, aprobarea prealabilă a Parlamentului României pentru inițierea procedurii de atribuire a contractelor aferente achiziției a trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayraktar TB2, a câte șase aeronave, în valoare totală, incluzând pachetul de suport, de 300 milioane USD, fără TVA. Achiziția pentru care s-a solicitat aprobarea urmează a fi inițiată începând cu anul 2022”, preciza comunicatul MApN din data de 1 septembrie 2022. Un element neclar este de ce a întârziat aproape o lună MApN să facă publică această inițiativă.
Armata a anulat licitația, apoi a anunțat că va cumpăra drone fără licitație
Ideea de a cumpăra drone de la o firmă aleasă pe criterii neelucidate a intervenit după ce, cu câteva săptămâni mai înainte, MApN a decis să anuleze procedura de selecție care fusese menită să decidă ce firmă va vinde României drone.
La momentul când procedura a fost anulată, câștigătorul potential, singurul rămas în cursă, era firma Elbit din Israel. Această firmă are tradiție în cooperarea militară cu statul român, inclusiv în domeniul aeronautic. Firma Elbit are și două fabrici în România. Una dintre ele este la Măgurele (județul Ilfov), cealaltă este la Bacău. Ambele ar fi fost implicate în construirea de drone pentru Armata Română, dacă MApN nu anula procedura de selecție. În schimb, firma turcească nu are fabrici în România și nici nu s-a anunțat vreo participare a unei fabrici din România la programul de drone Bayraktar.
Armata a anulat licitația care ar fi adus beneficii industriei din România. Nu este limpede ce avantaj va avea România prin cumpărarea de drone de la Bayraktar, în locul unui alt producător. Aeronavele turcești au fost probate în războiul din Ucraina, unde militarii ucraineni le-au folosit cu succes împotriva blindatelor rusești. Dar eventualitatea ca România să ajungă să fie invadată de Rusia, astfel încât militarii români să folosească drone Bayraktar împotriva tancurilor rusești, ar fi o idee aberantă. Din afacerea dronelor Bayraktar vândute României câștigă însă, cu siguranță, statul turc și regimul Erdogan.
Strategia Turciei are succes în România
„Cu siguranță, toată lumea astăzi a auzit deja de faimoasele drone Bayraktar care și-au făcut deja un renume în Siria, Nagorno Karabah și, mai ales, Ucraina. Dar ceea ce poate că a observat mai puțină lume este că respectivele drone fac parte dintr-un proiect mult mai larg, dintr-un întreg proces aflat în desfășurare la Ankara și dintr-o întreagă doctrină”, observă cercetătorul Matei Blănaru, de la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Punctul său de vedere este prezentat într-un recent articol publicat de LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică.
Articolul fusese publicat cu puține zile înainte ca România să anunțe că va cumpăra drone din Turcia. Evident că, dincolo de banii pe care promite să-i plătească, România va deveni dependentă de Turcia în ceea ce privește mentenanța viitoarelor aeronave.
Cu câteva zile înainte de comunicatul MApN din 1 septembrie 2022, ministrul Vasile Dîncu promitea că instituția lui va rezolva problema achiziției de drone. Într-o declarație la postul Antena 3, ministrul Apărării sugera că, deși MApN a anulat licitația pentru drone, va putea rezolva această situație în trei luni. Este evident că o licitație nu se poate organiza, desfășura și atribui în trei luni. Dar prin acord „Guvern la guvern”, se poate.
În România, armata a anulat licitația pe motiv că drona propusă la licitație nu respecta o cerință. Ciudat este faptul că o dronă care n-a participat deloc la licitație corespunde tuturor cerințelor.
Când era ministru al Apărării, premierul Ciucă știa că sunt mai mulți posibili furnizori
O Hotărâre de Guvern pe tema aeronavelor fără pilot fusese aprobată acum un an, în 2021. Dar cu mult înainte, în toamna anului 2020, o delegație românească sub conducerea premierului Ludovic Orban, din care făcea parte, ca ministru al Apărării, și Nicolae Ciucă, a fost în vizită în Israel. Acolo, oficialilor români le fusese prezentată și aeronava fără pilot (UAS) Hermes 450. Acum doi ani, pe când era ministru al Apărării, actualul premier, Nicolae Ciucă, studia personal ce oferte de drone ar putea primi Armata Română. El nu vorbea atunci despre drone din Turcia. Din toamna anului 2020 până în prezent au trecut doi ani, adică un timp suficient pentru ca MApN să organizeze, să deruleze și să finalizeze o procedură corectă de licitație pentru drone.
Evident însă că, acum, în condițiile războiului din Ucraina și a creșterii tensiunilor în estul Europei, unul dintre argumentele aduse de oficialii români pentru a cumpăra fără licitație, direct din Turcia, printr-o procedură “foarte rapidă”, poate fi chiar lipsa de timp.
Până în acest moment, cele mai importante achiziții militare ale României au fost de armament produs în Statele Unite. Din această categorie se pot menționa avioanele de luptă F-16 (cumpărate second hand din Portugalia și din Norvegia), sistemele antiaeriene Patriot și sistemele de rachete sol – sol HIMARS. De exemplu, pentru sistemele Patriot, România s-a angajat să plătească 3,9 miliarde de euro. Acesta a fost cel mai scump contract de înzestrare al Armatei Române.
Dezvoltarea apărării ar trebui să faciliteze dezvoltarea economiei
„După terminarea Războiului Rece, amenințările nu au dispărut. Amenințări de la Nord, Sud, Est si Vest. Rusia și China vor să domine Vestul și să destabilizeze ordinea creată. Europa și România trebuie să rămână puternice pe poziții la amenintarile de securitate și teritoriale. SUA rămân alături de România, unul dintre cei mai apropiați aliați. O economie puternică duce la o capacitate mare de apărare și o apărare puternică duce la o economie puternică. România nu are un aliat mai mare si mai puternic decât SUA”, declara, în acea perioadă, ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.
Și aceste achiziții de armament american s-au făcut uneori fără licitație, ceea ce a produs controverse în România. Totuși, ulterior, partea americană a oferit offset în beneficiul industriei din România. În plus, achizițiile de armament american au avut un argument limpede: faptul că, în România, cei mai mulți militari străini sunt cei americani, astfel încât armamentul de care dispun românii trebuie să fie perfect compatibil cu al militarilor americani. De asemenea, mulți ofițeri români au studii în SUA.
În schimb, militarii turci nu sunt foarte numeroși în România. Nici în ultimele luni, după ce Rusia a atacat Ucraina, Turcia nu a trimis militari în România, cum au procedat alte țări NATO, mai îndepărtate de România din punct de vedere geografic.
Pe de altă parte, analiști occidentali susțin că SUA ar dori să ofere României un rol mult mai important în NATO, chiar în defavoarea Turciei, întrucât regimul Erdogan are o relație suspect de bună cu regimul Putin. Privind din această perspectivă, decizia României de a cumpăra armament din Turcia poate fi considerată chiar o eroare politică.
Războiul din Marea Neagră a surprins România fără nave de luptă
Spre deosebire de afacerea privind cumpărarea de drone din Turcia, pentru care s-a găsit, după cum anticipa ministrul Dîncu, o soluție “foarte rapidă”, alte programe de înzestrare Armatei Române bat pasul pe loc.
O situație critică o au, de exemplu, Forțele Navale Române. Acest lucru este cunoscut la București cu mult înainte de momentul februarie 2022, când Rusia a pornit războiul în Ucraina. Dar în contextul acestui război, Marea Neagră a devenit probabil cea mai fierbinte zonă maritimă a Europei. Un contract atribuit unei firme franceze și unei firme din România, pe baza căruia urmau a fi construite patru corvete pentru România, este tergiversat de mai bine de un an.
Chiar dacă, ipotetic, acest contract ar fi lansat astăzi, construirea unei singure nave tip corvetă durează cel puțin trei ani. În plus, construirea acestor patru nave este însoțită, conform contractului, de modernizarea celor două fregate Tip 22. „Regele Ferdinand” și „Regina Maria” sunt principalele vase de luptă ale României.
Forțele Navale Române nu știu nici când vor fi modernizate cele două fregate, nici când vor primi noile corvete. În schimb, ministrul Apărării, Vasile Dîncu a anunțat că România se gândește să cumpere submarine din Franța. Ministrul n-a indicat însă un termen sau un cost pentru acest program.
Practic, România, deși și-a sporit bugetul Apărării, nu este capabilă să-și asigure propria securitate, într-o situație de criză sau de război.
Pentru a ameliora situația pe Flancul Estic al NATO, unele țări aliate trimit militari și armament în România. Este vorba de unități terestre, de apărare antiaeriană, de avioane și de elicoptere. Accesul navelor militare din țări neriverane în Marea Neagră nu mai este permis, din cauza războiului din Ucraina.
Grupul de Luptă NATO compensează deficiențele de apărare ale României
Cei mai numeroși militari străini din România, circa 2000 de oameni, provin din Statele Unite. Lor li se adaugă militari din Franța, Belgia și Olanda. Aceștia fac parte din “Grupul de luptă” (Battle Group) aprobat de NATO pentru România.
Franța a trimis în plus și un detașament de rachete antiaeriene. Ele protejează orașul Constanța, portul Constanța (socotit obiectiv strategic al NATO) și baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu.
Din punctul de vedere al armamentului de care dispun, militarii străini din România sunt mult superiori celor români.
„În trei luni de zile vom încheia, am început o nouă sesiune pentru sistemele UAS (Unmanned Aerial System), avioane fără pilot. Deci și această procedură e foarte rapidă”
Vasile Dîncu,
Ministrul Apărării Naționale
„În acest moment, vă pot spune că orice producător de drone reprezintă o variantă. Aproape mereu când mergem în astfel de activități există momente în care industria de apărare a partenerilor pe care îi vizităm dorește să își expună produsele”
Nicolae Ciucă, Fost ministru al Apărării
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
