Pe baza politicilor sale comunitare, Comisia Europena structureaza o planificare pe sapte ani a cheltuirii fondurilor structurale, care este obligatorie. La fiecare sapte ani, Comisia face o revizuire a regulilor generale si stabileste proiecte care sunt finantate din fonduri structurale si care raman a fi finantate de la nivel national. De aceea, nu intotdeauna aceste reguli au o continuitate. Romania si-a intocmit si ea documentele de programare a cheltuirii fondurilor alocate cu referire doar la o perioada de sapte ani, respectiv 2007-2013, si asteapta raspuns de la Comisia Europeana.
Prin aceasta planificare, Comisia Europeana vrea sa se asigure ca proiectele de dezvoltare pe care si le propune un stat membru sunt in corelatie cu politicile comunitare, explica Gabriel Friptu, director general al Autoritatii pentru Management din Ministerul Integrarii Europene. O chestiune extrem de sensibila, in general, deoarece interesul unui stat membru nu coincide intotdeauna cu interesul UE. Scopul utilizarii acestor fonduri este ca zonele mai slab dezvoltate sa fie ajutate sa ajunga din urma zonele dezvoltate ale Uniunii Europene, explica Gabriel Friptu. Neglijate, dezechilibrele pot conduce la extrem de multe probleme, plecand de la migratia fortei de munca, gata sa se mute dintr-o zona slab dezvoltata economic intr-una mai dezvoltata, pana la politica firmelor private care vor delocaliza activitatile dintr-o zona economica moarta in zone de interes pentru investitii.
Pachetul pentru 2007-2013
In cazul Romaniei, pachetul de finantare alocat pentru perioada 2007-2013, denumit Fonduri Structurale si de Coeziune (FSC), este compus din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC). FEDR este un fond de investitii de capital, FSE este un fond dedicat investitiilor in capitalul uman, iar FC este adresat numai investitiilor majore, in domeniul infrastructurii de transport si mediu. In cazul Romaniei, alocarea totala numai pe FSC, pentru 2007-2013, este de 19,7 miliarde de euro. Restul banilor alocati Romaniei, diferenta pana la totalul de 32 miliarde de euro, merg la agricultura, separat. Un fond structural poate finanta maximum 85 la suta din cheltuielile eligibile ale unui program. Diferenta de 15 la suta este acoperita din finantare nationala (buget national, bugete locale si contributie privata).
Proiectele majore, aprobate individual
Pornind de la alocarea nationala, fiecare stat membru isi face o strategie nationala cum sa isi cheltuiasca fondurile comunitare. Din punctul de vedere al dimensiunii bugetului, proiectele majore trebuie prezentate si aprobate individual de Comisia Europeana, restul ramanand de competenta nationala. Astfel, orice proiect pentru mediu cu o valoare totala de peste 25 milioane de euro este considerat major. Pentru toate celelalte domenii – dezvoltare regionala (finantata prin FEDR), cresterea competitivitatii economice (FEDR), dezvoltarea resurselor umane (FSE), dezvoltarea capacitatii administrative (FSE), asistenta tehnica (FEDR), cooperarea teritoriala europeana (FEDR) – este considerat major orice proiect de peste 50 milioane de euro. Pentru proiectele de mediu sub 25 milioane de euro si in cadrul tuturor celorlalte domenii pentru toate proiectele sub 50 milioane de euro, selectarea si decizia de finantare se iau la nivel national. Comisia Europeana nu intervine in aceasta faza a deciziei.
Proiecte eligibile dupa PIB
Pentru Fondul de Coeziune (FC), care finanteaza proiecte de transport si de protectia mediului, eligibilitatea acestora se face dupa PIB calculat la nivel regional, care trebuie sa fie sub 90 la suta din media Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, nu toate statele sunt eligibile. In 2000-2006, Fondul de coeziune a putut fi accesat doar de Portugalia, Grecia, Spania si Olanda. Obiectivele mari ale FC sunt convergenta, competitivitatea si cooperarea teritoriala.
Competitivitate economica
Obiectivul „competitivitate” al FC se adreseaza tuturor regiunilor care nu se incadreaza la obiectivul convergenta. Pe zona de competitivitate lucrurile sunt mai restrictive, adresabilitatea fiind doar catre cresterea competitivitatii economice si angajarii fortei de munca.
Cooperare teritoriala europeana
In fine, obiectivul pentru „cooperarea teritoriala europeana” al FC se adreseaza unor domenii care necesita cooperare teritoriala intre regiuni sau intre state membre. Aici intra si cooperarea transfrontaliera, cu implicatii directe in cel putin doua state membre, dar si cooperarea interregionala, in care regiuni indiferent unde sunt asezate in UE pot sa coopereze pe proiecte comune. In cazul Romaniei, valoarea sumei alocate pentru acest obiectiv este de 0,5 miliarde de euro.
Finantare pe regiuni
Obiectivul „convergenta” al FC se adreseaza regiunilor, nu neaparat statelor membre, care au PIB sub 75% din media PIB la nivelul UE. Exista state care din punctul de vedere al indicatorilor macroeconomici stau foarte bine, dar au anumite regiuni in cadrul lor care nu indeplinesc criteriul pentru mediu agreat de UE. In asemenea situatii, abordarea pe regiuni este intotdeauna mai buna. Romania este pe intregul sau teritoriu eligibila pentru acest obiectiv.
Diferentele privind produsul intern brut pe locuitor dintre Bucuresti si celelalte regiuni ale tarii se vor adanci in urmatorii doi ani, desi doua dintre cele mai sarace zone vor inregistra ritmuri de crestere economica peste nivelul national, potrivit unui studiu al Comisiei Nationale de Prognoza. Regiunea Nord-Est, cu cel mai scazut nivel al PIB (69,2% din media nationala), va avea o crestere economica de 6,6% in 2007 si 6,4% in 2008, plasandu-se pe locul secund dupa Bucuresti.
Capitala este creditata cu un potential mult peste media nationala, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) anticipand o crestere economica de 7,2% in acest an si 6,8% in 2008.
