Tinerii absolvenţi de învăţământ superior nu mai au aceleaşi pretenţii salariale ca în perioada dinaintea crizei şi acceptă un salariu iniţial, la prima angajare, mai mic decât în urmă cu 2-3 ani. Cu toate acestea, angajatorii din marile companii caută candidaţi bine pregătiţi şi sunt chiar dispuşi să plătească mai bine decât până acum, însă condiţia este ca tânărul absolvent să fie bine pregătit profesional, consideră George Butunoiu, specialist în recrutarea de executivi.
Contează profilul absolventului
„În 50-60% de cazuri când discutăm de tinerii absolvenţi de învăţământ superior nu există nicio diferenţă. Sintagma tineri absolvenţi de învăţământ superior, este golită de conţinut în contextul în care sunt atâtea facultăţi. În schimb diferenţa apare în cazul facultăţilor care dau o certificare obligatorie, aşa cum sunt Medicina, Arhitectura şi alte câteva facultăţi tehnice.
De altfel, un studiu realizat în primul trimestru de Unitatea Executivă a Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (UNCNCFPA) menţiona că absolvenţii cu cele mai mari venituri sunt cei care lucrează în domeniul arhitectură şi urbanism, unde venitul mediu lunar este de 1.877 de lei. Tot în acest domeniu se înregistrează şi cel mai bun procent de angajare a noilor absolvenţi: 71%.
Angajatorii, mai ales cei din marile companii sunt mult mai preocupaţi de profilul absolventului, dacă este inteligenţă dacă ştie limbi străine, dacă are abilităţi de comunicare dezvoltate. Profilul de personalitate e mult mai important pentru angajator decât facultatea de unde provine, însă şi reputaţia facultăţii poate face diferenţa. Absolvenţii universităţilor cu reputaţie sau de stat au şansă mai mare la un interviu de angajare. De asemenea, competenţele dobândite prin completarea studiilor au rolul lor, dar fără a asigura pentru început beneficii suplimentare salariale.
Studiile de completare
„O diplomă de masterat nu-ţi asigură neapărat un salariu mare la angajere. Devine însă o problemă dacă ai absolvit o universitate în sistem Bologna (învăţămând de scurtă durată) şi nu ai reuşit să faci şi cursurile de master. Angajatorul se va întreba de ce nu ai reuşit să faci acel curs, de ce nu ai continuat studiile. Deci studiile de completare devin necesare la interviul de angajare. Probabil, în anii care vor urma va fi la fel şi cu studiile de MBA, în ultima perioadă apărând tot mai multe forme de absolvire de acest tip”, ne-a precizat George Butunoiu.
Ce avantaje au absolvenţii universităţilor din străinătate care vor să se angajeze la companiile româneşti? La salariu primesc tratament egal cu absolvenţii universităţilor prestigioase din România sau poate doar 100 de euro în plus. Însă au prioritate la interviul de angajare pentru că ştiu mai bine o limbă străină.
„Dacă ai mai muţi candidaţi pentru un post, cel care a absolvit, de exemplu, Universitatea Harvard poate fi preferat în urma interviului de angajare, pentru că ştie mai bine o limbă străină. La salarizare, va primi să zicem în loc de 500 de euro, cu o sută de euro în plus faţă de un absolvent de la noi care a făcut o universitate ca Babes Bolyai sau Politehnica, a mai menţionat headhunter-ul George Butunoiu.
