» Comisia Nationala de Prognoza a redus estimarea de crestere a economiei de la 6% la 2,5%, dar a marit valoarea PIB-ului.
» PIB-ul din ultimii doi ani consecutivi a fost urcat cu ajutorul unor coeficienti.
» Serbanescu: coeficientul folosit pentru calculul PIB-ului in acest an, de 15,3%, este inspaimantator de mare.
Autoritatile de la Bucuresti au abandonat iluzia in care au trait in perioada electorala din toamna anului trecut, potrivit careia economia Romaniei nu va fi afectata de criza financiara. Noul Cabinet a lucrat pe o estimare de crestere a produsului intern brut (PIB) pentru 2009 cu numai 2,5%, spre deosebire de fostul guvern, care si-a construit bugetul pentru acest an pe o crestere a economiei cu 6%.
Desi o incetinire a cresterii economice de la 6% la 2,5% ar fi trebuit sa se traduca printr-o valoare mai mica a PIB-ului, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a pus pe masa noului Guvern mai multi bani. Astfel, Prognoza umfla valoarea produslui intern brut pentru 2008 cu aproximativ 8 miliarde lei, fata de estimarea realizata in conditiile unei cresteri economice mai mari.
Mai mult, noua estimare a fost intocmita pe o modificare a PIB-ului pentru anul trecut si pentru anul 2007. Initial, prognoza indica o valoare a PIB-ului pentru 2008 de 505 miliarde lei, acum ea a urcat pana la 513 miliarde lei. "Un artificiu de calcul necesar, daca vrei sa umfli PIB-ul", explica analisul economic Ilie serbanescu. "Au avut nevoie de cifre mai mari pentru anii anteriori ca sa aiba o baza de pornire din care sa rezulte un PIB mai mare", adauga serbanescu.
Noi informatii indica insa faptul ca PIB-ul anului trecut ar putea fi chiar mai mic decat cifra optimista care a fost luata in calcul de Cabinetul Tariceanu. Astfel, premierul Romaniei, Emil Boc, a declarat ca deficitul bugetar a fost, anul trecut, de 5,2% din PIB, sau 6,7 miliarde euro. Un calcul simplu, pornind de la declaratia lui Boc si folosind cursul mediu pentru 2008, de 3,68 lei/euro arata ca PIB pe 2008 ar putea fi chiar 473 miliarde lei..
Miza – alcatuirea bugetului de stat
PIB-ul nu este un indicator economic oarecare, el fiind esential pentru constructia bugetului. Un PIB mai mare iti da posibilitatea sa cheltuiesti mai multi bani.
Analistii economici contesta estimarea CNP si sustin ca aceasta a fost obtinuta prin artificii statistice, cum ar fi folosirea unui coeficient de calcul umflat si marirea PIB-ului din 2007 si 2008 pentru a putea mari nivelul pentru anul in curs. "Estimarile Prognozei arata o discrepanta suspect de mare fata de cele ale Comisiei Europene. Intotdeauna ele au fost mai optimiste, dar in ultima perioada diferenta este suspecta. Deflatorul este exagerat in raport cu inflatia", ne-a declarat Serbanescu.
Intr-adevar, cheia maririi este deflatorul PIB, un coeficient care masoara nivelul tuturor preturilor din economie, care poate fi mai mare decat inflatia medie. "Deflatorul folosit pentru calculul PIB-ului in acest an, de 15,3%, este inspaimantator de mare. El nu poate fi decat cu aproximativ 2% peste inflatia medie, care a fost de 7,85%. Nu contest faptul ca preturile produselor industriale au fost mai mari in cursul anului, dar nu atat de mari. Daca lucrurile ar fi stat asa cum spune CNP, atunci asta ar fi insemnat ca in comert au fost absorbite aceste cresteri de preturi. Cu alte cuvinte, marile lanturi comerciale ar fi cumparat mai scump, dar ar fi vandut mai ieftin si ar fi iesit in pierdere, ceea ce nu e posibil", a adaugat Serbanescu.
Seful institutului de prognoza sustine ca a folosit cifrele primite de la Statistica si nu a dorit sa explice de ce apare paradoxul maririi valorii absolute a PIB-ului, in conditiile unei cresteri de patru ori mai mici a acestuia. "Schimbarea a venit din reactualizarea seriilor de la Statistica. Sunt anumite elemente specifice naturii deflatorului, care il fac pe acesta sa fie mai mare decat rata inflatiei. De exemplu, bunurile de capital si imobiliarele intra la deflator, si nu la inflatie, asadar, astfel s-ar putea explica marirea lui", a afirmat presedintele Comisiei Nationale de Prognoza, Ion Ghizdeanu.
Analistii sustin insa ca miza umflarii PIB-ului este pastrarea unui nivel ridicat al cheltuielilor bugetare. "Este surprinzator faptul ca au reusit sa isi pastreze valoarea nominala a PIB-ului pe 2009, revizuindu-si in scadere cresterea economica din 2008 si 2009", ne-a declarat un analist financiar care a dorit sa ramana anonim.
Deficitul fiscal va urca
Alti analisti avertizeaza insa ca economia romaneasca ar putea sa intre chiar in recesiune si, astfel, bugetul construit pe artificii este si mai periculos. "Intr-adevar, prognoza lor de venituri este optimista. Ei se bazeaza pe o crestere destul de mare, de 2,5%, in conditiile in care eu cred ca vom avea contractie a PIB-ului cu 3,5%", a comentat Nicolaie Chidesciuc, economist-sef al ING Bank Romania.
Analistii agentiilor de rating spun ca, indiferent pe ce calcule se fundamenteaza constructia bugetului de stat, in esenta va fi imposibila mentinerea deficitului fiscal sub control. "Statisticile oficiale indica o temperare a cresterii economice de la 7,9% la 2,5%, si asta in sine este o scadere semnificativa, desi Moody’s vede ca situatia economica va fi mai proasta in 2009. In acest context, reducerea deficitului de la circa 5% la 2% din PIB ar fi o realizare incredibila, insa noi credem ca deficitul bugetar din 2009 va fi la un nivel similar cu cel din 2008, sau mai mare chiar", a declarat analistul agentiei de rating Moody’s, Kenneth Orchard.
Pe de alta parte, Cabinetul Boc lucreaza in acest moment pe baza estimarii ca veniturile la bugetul de stat vor reprezenta 32,1% din produsul intern brut (PIB). Pe baza cifrei de PIB, pusa la dispozitie de CNP, rezulta venituri bugetare de 185,7 miliarde lei, cu 1,4 miliarde lei mai mult decat a estimat Guvernul Tariceanu ca va incasa in 2008. In conditiile in care Romania a incheiat anul trecut cu venituri mai putine decat erau estimate, cu aproximativ 30 miliarde lei, se reduc sansele ca statul sa incaseze un nivel similar al veniturilor. In plus, incasarile estimate in primele noua luni ale anului 2008 au fost sub nivelul asteptat, chiar daca efectele crizei externe nu se manifestasera inca in Romania, a declarat recent ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea.
