Guvernul din Cipru este în pericol „iminent” să solicite un acord de finanţare externă cu FMI şi UE, sau „bailout”, dacă nu va lua măsuri urgente de „reparare” a finanţelor publice, a avertizat luni Bank of Cyprus, cea mai mare bancă comercială a ţării, transmite Reuters, potrivit Mediafax.
„Prin această lipsă de reacţie riscăm capacitatea de refinanţare a statului, iar consecinţele vor fi imediate şi serioase. Există o ameninţare iminentă ca Cipru să se alăture mecanismului de sprijin al Uniunii Europene, cu toate dezavantajele presupuse de această variantă”, se arată într-un comunicat transmis de Bank of Cyprus.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană, au anunţat, din primăvara anului trecut, trei programe multi-anuale de „bailout” pentru Grecia, Irlanda şi Portugalia, în valoare totală de 382 miliarde euro.
O intervenţie în Cipru nu ar pune presiuni semnificative pe resursele financiare ale UE, deoarece economia locală reprezintă numai 0,2% din PIB-ul blocului comunitar, iar nevoile de finanţare sunt estimate la câteva miliarde euro pe an.
Un acord internaţional pentru Cipru ar avea însă efecte psihologice neplăcute, amintind că criza datoriilor de stat din zona euro se poate extinde, deoarece problemele unei ţări le afectează pe celelalte.
Cele trei mari agenţii de evaluare financiară, Standard & Poor’s, Moody’s şi Fitch au redus în ultimele luni ratingul Ciprului, deoarece băncile locale au o expunere estimată la 5 miliarde euro pe datoria de stat a Greciei, iar economia cipriotă are legături comerciale puternice cu cea elenă.
Vineri, S&P a retrogradat ratingul Ciprului cu o treaptă, la „BBB+”, avertizând că este posibilă o nouă acţiune similară, din cauza „angajamentelor inconsecvente” ale guvernului faţă de reducerile de cheltuieli, dar şi pe fondul expunerii pe Grecia.
Discuţiile pe scena politică cipriotă privind reducerea cheltuielilor publice sunt în impas, opoziţia acuzând săptămâna trecută guvernul că revine asupra unor promisiuni de reformă. Cabinetul a demisionat apoi, cedând presiunilor acumulate în urma exploziei devastatoare a unui depozit de muniţie care a afectat sever cea mai mare centrală electrică de pe insulă, declanşând o criză energetică.
Veştile proaste au continuat să curgă luni după publicarea unor date care arată că deficitul bugetar a crescut puternic în prima jumătate a anului, la 3,47% din PIB după metoda cash, de la 1,87% în perioada similară a anului trecut. Veniturile au coborât cu 1,42%, în timp ce cheltuielile au urcat cu 9,15%.
Autorităţile au anunţat anterior că ţintesc un deficit bugetar consolidat de maximum 4% din PIB pentru 2011, faţă de 5,3% din PIB anul trecut.
Prognoza a fost făcută însă înaintea exploziei din 11 iulie, care ar putea costa statul până la 3 miliarde euro, potrivit estimărilor partidelor de opoziţie. Evaluările preliminare derulate de Ministerul Finanţelor au condus la reducerea prognozei de creştere economică pentru acest an la zero, de la plus 1,5%.
Randamentele obligaţiunilor guvernului cipriot cu maturitatea la zece ani au crescut luni la 10,54%, de la 9,71% vineri şi circa 6,2% la mijlocul lunii mai.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefanos Stefanou, a declarat săptămâna trecută că statul şi-a asigurat deja necesarul de finanţare până la sfârşitul acestui an la dobânzi mai mici decât randamentele de acum de pe pieţele secundare. Totodată, oficialul a insistat că intervenţia externă poate fi evitată.
Analiştii consideră că Ciprul nu poate continua să se finanţeze din pieţe pe termen lung la actualele dobânzi. Contractele credit default swap (CDS) pe obligaţiunile guvernamentale cipriote, folosite de investitori drept asigurare împotriva intrării ţării în default (incapacitate de plată), au atins luni maximul record de 7,07 puncte procentuale, de peste trei ori peste nivelul din ianuarie, şi se apropie de cifrele afişate în cazul ţărilor europene aflate în situaţii dificile, potrivit datelor Markit.
Bank of Cyprus este cea mai mare bancă din Cipru şi este prezentă şi în România.
