Investiţiile publice ar urma să producă locuri de muncă, salariile majorate ale bugetarilor să stimuleze cererea, ambele cu efecte benefice asupra economiei. Cum nu le putea avea pe amândouă în condiţiile în care prognoza de creştere economică a fost redusă, Guvernul a dat cu barda în investiţii: rectificarea bugetară taie 2 mld. lei de la investiţii şi adaugă peste 1 mld. lei la cheltuielile de personal.
Teoretic, investiţiile publice urmează să producă noi locuri de muncă. Asta cu condiţia să fie eficiente. Altfel, ar putea genera chiar pierderea unor locuri de muncă-dacă banii sunt cheltuiţi fără cap iar Guvernul va fi obligat de starea economiei să ia măsuri dure de ajustare ulterior. De pildă, potrivit Eurostat, România a avut în perioada 2001-2011 o pondere a cheltuielilor publice cu investiţiile de 4,7% din PIB şi de 14% din veniturile bugetare. Cu toate astea, n-am excelat la capitolul locuri de muncă nou-create, iar scandalurile privind supraevaluarea unor lucrări plătite din bani publici s-au ţinut lanţ. Pe această filozofie pare că s-au bazat autorităţile când au decis la rectificarea bugetară de săptămâna trecută să taie cu 2 miliarde lei cheltuielile pentru investiţii. Măsura a fost determinată şi de reducerea estimării privind creşterea economiei în 2012 de la 1,5% la 1,2%. Cum Guvernul se angajase să întregească salariile bugetarilor, iar ultima etapă în acest sens urma în decembrie, cineva trebuia să mute nişte bani dintr-un buzunar în altul, acceptând neajunsul că suma scoasă de la investiţii va fi inevitabil mai mare decât cea adăugată la cheltuieli de personal (1,1 milarde lei).
Rămâne să vedem acum efectele: creşterea consumului şi de aici majorarea deficitului de cont curent (România are o economie orientată spre import), creşterea euro şi a inflaţiei, sau varianta soft în care banii suplimentari oferiţi bugetarilor (7,4%) se îndreaptă spre economisire şi nu produc efecte palpabile în economie (cam greu de crezut totuşi că se va economisi în decembrie). Măsura tăierii investiţiilor a fost pregătită de Ministerul Finanţelor, care a oferit mai multe statistici privind eficienţa lor. Astfel, „ministerul a analizat 674 de proiecte de investiţii publice cu o valoare cumulată de 211 mld. lei şi a descoperit 212 proiecte ineficiente finanţate de la bugetul de stat în valoare de 36,2 miliarde, care vor fi reevaluate”, spunea Liviu Voinea, secretar de stat.
Părerile politicienilor sunt, evident, împărţite. „Rectificarea bugetară practic taie şi bruma de investiţii care a mai rămas, în ideea de a plăti pensii, salarii şi alte aspecte ale domeniului social”, declara vineri preşedintele PDL, Vasile Blaga. Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan sublinia, la rândul său, că rectificarea bugetară aprobată de Guvern „reflectă deteriorarea situaţiei economice a României, contribuie la această deteriorare şi arată că până la sfârşitul anului nu este nici o speranţă de redresare economică, ci va fi mai rău”. De cealaltă parte, evident optimism. Ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, afirma joi că „au fost făcute analize profesionale înainte ca banii de la unele ministere să fie luaţi şi realocaţi şi, în opinia sa, toţi miniştrii sunt mulţumiţi pentru că au plecat zâmbind şi nu s-au auzit ţipete din sala de şedinţă a Guvernului”. Victor Ponta atrăgea atenţia că a aprobat rectificarea bugetului preluat de la fosta guvernare, care „fusese unul construit pe o filozofie antisocială” şi insista că fondurile alocate iniţial în scop politic pentru piscine şi pârtii au fost redistribuite.
Ce presupune rectificarea bugetară
Guvernul are în vedere modificarea deficitului bugetar de la 1,9% la 2,25% din PIB, pe fondul majorării veniturilor bugetului general consolidat cu 0,62 miliarde lei şi a cheltuielilor cu 3,069 miliarde lei faţă de programul iniţial. Rectificarea bugetară a fost construită pornind de la o creştere economică de 1,2%, o crestere a PIB nominal la 607 miliarde lei, o inflaţie de 3,5%, un curs leu/euro de 4,45 lei/euro.
„Rectificarea bugetară s-a realizat pornind de la o creştere economică revizuită, în jos din păcate, de la 1,5% în medie în varianta anterioară la în jur de 1,2% în prezent, ca efect al creşterii economice încetinite, chiar negative, din zona Uniunii Europene, de la principalii noştri parteneri de unde exportăm bunuri şi servicii şi, de asemenea, din cauza secetei şi, într-o anumită măsură, şi din cauza climatului politic tensionat din ultimele câteva luni” afirma Florin Georgescu, ministrul Finanţelor.
Guvernul va aloca autorităţilor locale, la rectificarea bugetară, 500 milioane lei pentru plata arieratelor către firme şi 100 milioane lei pentru primăriile care nu mai au bani de salarii, încă 100 de milioane lei urmând a fi acordate pentru plata însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi. Proiectul de rectificare va asigura plata subvenţiilor pentru crescătorii de păsări şi porci, până la sfârşitul anului, precum şi ajutorul pentru circa 558.000 de cultivatori de terenuri, cu suprafeţe între 1 şi 10 hectare, afectaţi de secetă. Guvernul va asigura totodată 46 milioane lei pentru plata burselor pentru doctoranzi.
Autorităţile s-au angajat să evite derapajele fiscale în perioada alegerilor generale de la sfârşitul acestui an, chiar dacă vor exista „presiuni” pentru relaxarea fiscală, şi să asigure o disciplină strictă la nivelul finanţelor publice locale, se arată în scrisoarea de intenţie convenită cu FMI.
Rectificarea bugetară:
deficitul bugetar creşte de la 1,9% la 2,2% din PIB
veniturile cresc cu 0,6 miliarde lei, iar cheltuielile cu 3 miliarde lei
cheltuielile cu investiţiile se reduc cu 2 miliarde lei, cheltuielile de personal cresc cu 1,1 miliarde lei
600 milioane lei sunt alocate autorităţilor locale:500 milioane pentru lei plata arieratelor şi 100 milioane pentru plata salariilor
100 milioane lei alocate pentru plata însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi
