Starea de spirit a consumatorilor din multe ţări ale Uniunii Europene a înregistrat, pentru prima dată de la declanşarea crizei economice şi financiare, o îmbunătăţire, în ciuda nesiguranţei create de discuţiile privind pachetul de salvare a Greciei. Aceasta este una dintre concluziile cheie ale studiului GfK despre climatul de consum în Europa care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică, preţurile şi veniturile, precum şi a dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din Austria, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Cehia, România şi Spania. Aceste unsprezece ţări însumează circa 80% din populaţia totală a celor 27 state membre ale UE.
Se pare că recesiunea din Europa a trecut de faza critică, şi că, în majoritatea ţărilor europene, economia începe să îşi revină după cea mai rea înrăutăţire a situaţiei economice înregistrată de la cel de-al Doilea Război Mondial. În multe ţări datele economice indică, pentru prima oară, un trend uşor ascendent faţă de primul trimestru al anului. Consecinţele crizei economice şi financiare sunt însă deocamdată departe de a fi fost depăşite. Mulţi consumatori sunt încă neliniştiţi, nefiind convinşi că ascensiunea bruscă înregistrată în ţările lor va fi de durată. Unele ţări încă se mai confruntă cu dificultăţi asociate crizei financiare şi efectelor acesteia – cel mai notabil Grecia. Nesiguranţa privind modul în care situaţia va progresa în această ţară, şi de asemenea în Irlanda şi Portugalia, afectează încrederea consumatorilor în evoluţia economică a ţărilor lor.
Cea de-a doua problemă majoră pentru europeni o constituie inflaţia. În Bulgaria de exemplu, se aşteaptă, până la sfârşitul acestui an, o creştere generală a preţurilor cuprinsă între 5% şi 6%. Consumatorul european este îngrijorat în mod special de creşterea costurilor alimentelor şi combustibilului.
Dorinţa de cumpărare: preţurile în creştere devin o problemă în Bulgaria
Ameliorarea treptată a situaţiei economice şi anticiparea revenirii la venituri mai mari îşi fac simţite efectele asupra dorinţei de cumpărare. Trendul pare să fi trecut de faza critică în majoritatea ţărilor, valoarea indicatorului fiind fie stabilă, fie în uşoară creştere. Astfel, Germania a înregistrat o valoare maximă record de 35,1 puncte, în timp ce Grecia se situează la celălalt capăt al scalei, cu -41,8 puncte, urmată îndeaproape de Marea Britanie cu -41,5 puncte.
În Bulgaria, valoarea indicatorului a scăzut şi mai mult în al doilea trimestru, însă nu la fel de brusc ca în trecut. Începând din martie, valoarea acestuia a scăzut cu aproape 6 puncte, situându-se în prezent la -3,1 puncte, cea mai coborâtă valoare înregistrată din februarie 2005. Pe termen mediu, inflaţia ar putea deveni o problemă gravă în Bulgaria. O rată a inflaţiei de aproape 6% constituie o ameninţare atât la adresa stabilităţii politice a ţării, cât şi a perspectivelor ei de creştere de durată. Având în vedere faptul că veniturile disponibile deja abia acoperă costurile normale ale vieţii, şi că este puţin probabil ca acest lucru să se schimbe în viitorul apropiat, datorită ratei ridicate a inflaţiei, consumatorii nu consideră prezentul a fi un moment oportun pentru cumpărături majore, efectuându-le doar pe cele strict necesare. Ei trebuie să se concentreze în primul rând asupra bugetelor gospodăriilor proprii.
În urma dezbaterilor din Grecia privind un nou pachet de măsuri de austeritate care să includă majorarea impozitelor, reducerea ajutoarelor sociale şi majorarea diferitelor contribuţii, dorinţa de cumpărare a scăzut cu 13,7 puncte, ajungând la nivelul actual de -41,8 puncte.
Aşteptările privind starea economiei: criza guvernamentală îi nelinişteşte pe consumatorii cehi
Se pare că, în aproape toate ţările monitorizate în cadrul studiului, recesiunea a trecut de faza critică. În general, aşteptările privind starea economiei au înregistrat o creştere în al doilea trimestru, sau, în cel mai rău caz, au rămas stabile la nivelurile înregistrate în martie. Mulţi consumatori speră ca ţara lor să poată depăşi, pe termen mediu, criza. Excepţiile sunt Austria, unde indicatorul a înregistrat o scădere de la începutul anului, şi Cehia. Germania continuă să fie motorul creşterii economice în Europa: în prezent indicatorul din această ţară se situează la o valoare de 50,3 puncte.
Indicatorul a înregistrat de asemenea o creştere deosebit de puternică în Spania, Marea Britanie, Franţa şi Polonia. În ultimele 12 luni, România a prezentat un trend ascendent accentuat: indicatorul a urcat continuu de la nivelul său de -71 puncte în iunie 2010 la cel actual de -26,2 puncte.
În ciuda unui nivel de creştere de 1,9% anticipat pentru anul acesta, populaţia cehă are, în prezent, puţină încredere în economia ţării. Acest lucru se reflectă în aşteptările consumatorilor privind starea economiei, care au atins cel mai coborât nivel (-48,1 puncte) de la începutul lui 2006, când a început să se ţină evidenţa. Principalele motive pentru această nesiguranţă pot fi găsite chiar în ţară: guvernul ceh trece printr-o criză. Cetăţenilor le este teamă că reformele anunţate, în special reforma pensiilor, nu vor fi implementate la timp, iar faptul că se aşteaptă ca şomajul să urce în a doua jumătate a anului constituie un alt motiv de îngrijorare. Împreună cu creşterea continuă a costurilor alimentelor şi energiei, aceste perspective îi fac pe cehi să adopte o viziune relativ pesimistă privind modul în care economia naţională va evolua de-a lungul următoarelor luni.
În Austria, valoarea indicatorului a scăzut cu aproape 10 puncte în trimestrul al doilea, ajungând la nivelul actual de 21 de puncte. Discuţiile continue cu privire la criza financiară europeană şi bailout-ul de câteva zeci de miliarde al Greciei neliniştesc consumatorii. Ca şi cehilor, austriecilor le este teamă că, din aceste motive, propria lor economie va suferi în mod disproporţionat.
Aşteptările privind starea economiei în Grecia par deocamdată să se fi stabilizat, rămânând constante în al doilea trimestru, deşi nivelul continuă să fie foarte coborât: indicatorul se află acum la valoarea de -54,7 puncte. Cu toate acestea, măsurile de austeritate impuse de guvernul grec – condiţia primirii ajutorului UE – fac ca cetăţenii greci să se confrunte cu o scădere şi mai drastică a cheltuielilor guvernamentale, aceasta urmând să aibă un efect de domino asupra economiei ţării, în condiţiile în care protestatarii îşi fac auzită vocea. Este acum extrem de important ca guvernul grec să includă în măsurile de economisire pe cei cu venituri mari şi elita economică a ţării, şi ca în sfârşit să pună capăt economiei ilegale, pentru că, în caz contrar, eforturile de consolidară bugetară nu se vor bucura de succes şi nu vor fi acceptate de populaţie.
Aşteptările privind preţurile: populaţia britanică speră să vadă inflaţia scăzând
În multe ţări monitorizate de studiu, aşteptările consumatorilor privind preţurile au depăşit faza de vârf, scăzând în al doilea trimestru. Italia înregistrează în prezent cel mai scăzut nivel (-18,4 puncte).
Cu toate că valoarea indicatorului rămâne foarte ridicată în Franţa, la 32 de puncte, situaţia din această ţară s-a ameliorat considerabil: în aprilie, indicatorul se afla încă la valoarea de 49 de puncte.
Şi în Austria, aşteptările privind preţurile se află la un nivel ridicat, respectiv la 30,6 puncte. Valoarea indicatorului a crescut în Marea Britanie, Cehia şi Grecia.
În Marea Britanie, aşteptările consumatorilor privind preţurile au scăzut cu mai mult de 19 puncte în perioada cuprinsă între lunile martie (17,3 puncte) şi mai (-1,9 puncte). Rata inflaţiei rămâne totuşi în jur de 4,5%, principalii factori de creştere fiind costurile tot mai mari ale alimentelor şi combustibilului. În urma creşterilor accentuate din ultimele câteva luni, consumatorii par să se aştepte la o inversare a trendului preţurilor. Pachetul de măsuri de austeritate al guvernului britanic, şomajul relativ ridicat şi îngheţările salariale larg răspândite ar putea contribui şi ele la un nivel mai scăzut al inflaţiei. Dacă consumatorii au bani puţini în buzunare, vânzătorii cu amănuntul nu pot transfera creşterea preţurilor la mărfuri direct clienţilor. În consecinţă, este probabil ca, pe termen mediu, spirala ascendentă a preţurilor să fie oprită.
În Grecia, evoluţia aşteptărilor privind preţurile este contradictorie. În perioada aprilie – mai, valoarea indicatorului a scăzut cu 15,2 puncte, ajungând la -17,6 puncte. În iunie însă, aşteptările privind preţurile au crescut foarte puternic, ajungând la nivelul actual de 8,7 puncte. Discuţiile privind majorarea impozitelor ca parte a noului pachet de măsuri de austeritate par să aibă impact. De exemplu, TVA-ul pentru diferite produse şi servicii, cum ar fi mâncarea şi băutura în restaurante, a crescut de la 11% la 23%, afectând şi el direct viaţa de zi cu zi a grecilor. Ieşitul cu familia sau prietenii constituie o parte integrală a vieţii în această ţară mediteraneană. Consumatorii resimt ca urmare într-un mod foarte dureros această majorare. În plus, urmează să crească, la mărcile ieftine, impozitul aplicat pe ţigări.
Aşteptările privind veniturile: semne de redresare în Spania
În al doilea trimestru a lui 2011 aşteptările privind veniturile au crescut şi ele în Europa. Valoarea indicatorului a înregistrat o creştere în Germania, Spania, Austria, România şi Polonia, iar în unele cazuri creşterea a fost semnificativă. Cu 44,6 puncte, Germania continuă să înregistreze, de departe, cea mai ridicată valoare. Valoarea indicatorului s-a stabilizat, deşi se află la un nivel coborât, în Bulgaria şi Cehia, în timp ce în Franţa a coborât la un minim record de -41,9 puncte în iunie. Doar grecii sunt mai pesimişti: valoarea indicatorului se afla la -58,6 puncte în iunie. Măsurile drastice asociate celui de-al doilea pachet de austeritate, inclusiv majorarea impozitelor, desfiinţarea altor ajutoare sociale şi reducerile salariale din sectorul public au toate impact asupra Greciei.
Situaţia economică se va redresa treptat în Spania, în opinia locuitorilor acestei ţări şi, în consecinţă, ei anticipează o îmbunătăţire a situaţiei lor financiare. Cu toate că rata şomajului încă mai depăşeşte 21%, aceasta a înregistrat o uşoară scădere în toate sectoarele economice. Acest lucru este atribuibil în primul rând turismului: cererea actuală de lucrători sezonieri în industria turistică este din nou mai ridicată şi, în mod firesc, aceasta influenţează direct puterea de cumpărare a lucrătorilor sezonieri. Spania a beneficiat şi de declinul călătoriilor în Africa de Nord. Cu toate acestea, nu se observă deocamdată o îmbunătăţire a situaţiei de ansamblu pe piaţa forţei de muncă, care ar fi esenţială pentru ca consumatorii spanioli să îşi recapete seninătatea.
În Polonia, indicatorul a atins un minim record, situându-se la -47,5 puncte în aprilie. Între timp valoarea acestuia a urcat, şi a ajuns la nivelul actual de -27,4 puncte. Economia poloneză a reuşit să se redreseze foarte bine după criza economică globală, înregistrând anul trecut o creştere de 3,8%. În primul trimestru al lui 2011, produsul intern brut a crescut cu circa 4,5% şi, ca urmare, polonezii speră să beneficieze în lunile care urmează de majorări salariale. Cu toate că rata şomajului rămâne destul de ridicată, situându-se în jur de 13%, în primul trimestru al anului s-a înregistrat o creştere a ocupării forţei de muncă de 4,1%, ceea ce marchează începutul unei redresări.
