18.9 C
București
duminică, 29 septembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăGaura neagră din monopolul Poştei Române

Gaura neagră din monopolul Poştei Române

Compania Naţională Poşta Română, cel mai mare angajator al statului, cu aproape 34.000 de salariaţi, se află în lista societăţilor monitorizate de Guvern şi Fondul Monetar Internaţional care produc pagube în bugetul de stat.

De altfel, CNPR figurează şi într-un studiu al Băncii Mondiale  referitor la companiile paguboase deţinute de statul român, pierderile Poştei raportate la nuumărul de angajaţi fiind similare ce cele ale altui mare datornic CFR Marfă (pierderi/angajat de 3.000 lei).

Pierderi cumulate

În prezent, reprezentanţii companiei se laudă că au redus din „scurgeri” şi chiar au făcut un profit în trimestrul trei (puţin peste 100.000 de euro), dar pierderile din ultimii doi ani şi jumătate au însumat aproape 80 de milioane de euro. Toate acestea deşi CNPR se poziţionează, în lotul primelor zece firme de stat, cu afaceri însumând 328 milioane de euro. Ultima oară compania a înregistrat un modest rezultat pozitiv, în 2008, marcând un profit anual de nici 8.000 de euro.

Managementul defectuos, dar şi cheltuielile nejustificate din ultimul deceniu au avut ca rezultat slabele rezultate financiare. Doar în ultimii şase ani, CNPR a schimbat nu mai puţin de patru directori generali. Reorganizarea şi eficientizarea serviciilor poştale a fost discutată an de an, şi deşi au fost semnate contracte de consultanţă cu firme specializate rezultatele nu prea au existat. De-a lungul anilor au existat interese din partea mai multor oameni de afaceri privind preluarea afacerilor Poştei Române. În anul 2000, Poşta Română a fost devalizată în urma unor asocieri cu bănci controlate de Sorin Ovidiu Vântu.

 Abia în acest an, ministrul Comunicaţiilor a anunţat „una dintre cele mai mari restructurări din istoria operatorului, atât din punct de vedere funcţional, cât şi structural”, proces care va implica desfiinţarea a 7 sucursale, 146 de posturi de conducere şi 454 subunităţi.

Pentru a readuce compania pe profit, începând de anul trecut şi în prima jumătate a lui 2011, au fost reziliate contracte „împovărătoare” semnate în perioada 2007-2008 şi care însumau 500 de milioane de euro. De exemplu, un astfel de contract de externalizare fusese încheiat cu o firmă de securitate, pentru procesare şi transport monetar, pentru nu mai puţin de 350 milioane de euro. Alte contracte reziliate însumând circa 100 de milioane de euro fuseseră semnate pentru servicii de curăţenie, mentenanţă şi transport.

În luna august, ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a declarat că discută cu reprezentanţii operatorilor poştali naţionali din Austria, Germania şi Belgia pentru intrarea în acţionariatul Poştei Române. Acest proces va avea ca efect implicarea în managementul operaţional şi capitalizarea companiei, fără însă ca statul să cedeze controlul CNPR.

Poşta Română este o societate comercială cu capital majoritar de stat. Acţionarii companiei sunt statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor, care deţine 75% din capitalul social, şi Fondul Proprietatea, care are 25% din capitalul social.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă