Schimbarea titularului portofoliului Transporturilor, în urma condamnării fostului ministru, Relu Fenechiu, la o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare ar putea aduce o nouă viziune asupra priorităţilor în domeniul infrastructurii de transport. Dacă proiectul principal promovat de Relu Fenechiu era o autostradă care să lege Moldova de Transilvania, pentru liderii ardeleni ai USL prioritară pare să fie continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania. În acest context, deputatul PSD de Cluj, Aurelia Cristea, propune finanţarea Autostrăzii Transilvania cu ajutorul unor mecanisme financiare care permit creşterea controlată a deficitului bugetar. Ea a propus acordarea de garanţii guvernamentale pentru un investitor privat dispus să se implice în finalizarea acestui proiect. Aurelia Cristea a explicat faptul că, chiar dacă statul român nu va fi nevoit să cheltuiască efectiv aceste sume de bani, sumele sunt menţionate în deficitul bugetar.
Deputatul clujean este membru în Comisia de Buget-Finanţe. Aurelia Cristea a declarat că „membrii Comisiei Europene şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional ar fi dispuşi să manifeste flexibilitate pentru creşterea deficitului bugetar, în eventualitatea în care acest mecanism ar fi folosit pentru astfel de proiecte precum Autostrada Transilvania”.
Finanţare multiplă
Recent, România a ieşit din procedura europeană care sancţionează deficitul excesiv şi care a fost pornită pentru deficitul bugetar înregistrat în timpul mandatului de prim.ministru al lui Călin Popescu-Tăriceanu. Aurelia Cristea a calculat că ar fi nevoie de suma de 900 de milioane de euro pentru a finanţa tronsonul Autostrăzii Transilvania dintre Gilău şi Suplacu de Barcău. Din acest tronson, segmentul Gilău – Nădăşelu, situat în judeţul Cluj, are lucrările de expropriere şi proiectarea deja realizată. Practic, cei 900 de milioane de euro nu ar urma să fie cheltuiţi efectiv de către autorităţile române, ci ar urma să fie investiţi de o companie privată, care ar urma să îşi recupereze investiţia prin taxele de autostradă şi prin plăţile de disponibilitate care vor fi realizate de autorităţile române. De asemenea, Guvernul ar urma să garanteze recuperarea investiţiei, în eventualitatea în care taxa de autostradă şi plăţile de disponibilitate nu ar putea preveni eventuale dificultăţi majore pentru investitor.
Tronsonul Suplacu de Barcău – Borş, din judeţul Bihor, unde o parte din lucrările de construcţie au fost deja executate de către Bechtel, fostul constructor american al autostrăzii, ar putea fi finanţat din fondurile europene destinate cooperării transfrontaliere, a mai spus Aurelia Cristea. Ea estimează că, în cel mai optimist caz, lucrările la autostradă ar putea fi reluate în primăvara anului viitor.
Casetă: PROBLEME
Sub semnul întrebării
Dacă pentru racordarea tronsonului deja construit al Autostrăzii Transilvania la sistemul de autostrăzi din Ungaria, parlamentarii ardeleni fac eforturi deosebite, în schimb, construirea tronsoanelor din judeţele Mureş şi Braşov ale acestui proiect rutier pare să fie amânată undeva în viitorul îndepărtat. Şi asta cu atât mai mult cu cât, în perioada următoare, Autostrada Transilvania ar urma să fie conectată la autostrada de pe Coridorul IV Paneuropean cu ajutorul unui tronson dintre Turda şi Sebeş, lung de 70 de kilometri, finanţat din fonduri europene.
