În luna iulie a anului 2018, deși la nivel de partid de guvernământ statul înfiera Europa ocultă, la nivel instituțional România, prin ”experții” săi în probleme sanitar veterinare, se așeza cu mâna întinsă la porțile Bruxelles-ului, trimițând o notificare oficială cu privire la prezenţa virusului pestei porcine africane pe teritoriul ţării, cu scopul de a primi sprijin financiar pentru crescătorii de animale afectaţi.
Fără să-și bată prea tare capul cu faptul că microbul rodea, deja, de-un an de zile, culturile porcine ale fermierilor sau crescătorilor individuali, autoritățile române și-au amintit faptul că, în cursul anului în cauză, și al celor precedenți, tocaseră deja 1,2 milioane de euro, bani europeni, serviți capitalist de Europa, prin DG Sante (Directoratul General pentru Sănătatea și Siguranța Alimentelor), pe post de sprijin financiar pentru prevenirea și detectarea anticipată a pestei porcine africane încă din 2015, plusând pragmatic din spatele noului imperativ microbian.
Ca urmare, în decembrie 2018, României i se aproba o contribuție financiară de 34.3 milioane de euro din partea Comisiei Europene, prin același Directorat General pentru Sănătatea și Siguranța Alimentelor, pentru măsurile de urgență privind combaterea pestei porcine africane în România.
În fapt, suma reprezenta rambursarea a 75% din costurile eligibile ale acțiunile întreprinse în combaterea pestei porcine africane, fiind vizate despăgubirea animalelor afectate, a celor ucise preventiv, costurile generate de uciderea lor și transportul acestora, substanțele utilizate pentru curățarea, dezinfecția și dezinsecția exploatațiilor afectate, manopera și echipamentele de protecție aferente, produse de origine animală, teste de laborator, costul recoltării probelor și al efectuării testelor de laborator, costurile generate de organizarea filtrelor etc.
Mândră, nevoie, mare, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor anunța, în urmă cu 2 ani și jumătate, că acordarea acestei ”Decizii Grant este o recunoaștere a corectitudinii și promptitudinii cu care au acționat serviciile veterinare din țara noastră, care, împreună cu celelelalte instituții ale statului, au acționat și acționează pentru gestionarea focarelor de PPA”. În 2021 însă, stupoare… Comisia Europeană anunța că este de cu totul altă părere, descoperind, în urma controalelor făcute în materia gestionării fondurilor alocate pentru gripa porcină, o fraudare de proporții a fondurilor europene, produsă tocmai de către funcționarii statului, cei auto medaliați cu tinichelele zdăngănitoare ale corectitudinii și promptitudinii.
Inspectorii europeni au descoperit că pagubele cuantificate în sarcina gripei porcine au fost umflate din pix de comisiile de evaluare, acestea fiind supraevaluate chiar și cu 60%, în scopul obținerii injustei decontări a unor sume considerabile. Cu alte cuvinte, membrii Comisiilor de evaluare a despăgubirilor (comisii din care făceau parte un reprezentant al DSV-ului județean, unul al Ministerului Agriculturii, plus doi desemnați de către Prefectura județului și de către Primăria localității afectate de gripa porcină), reușiseră să tragă un tun cumulat de aproximativ 8,5 milioane de euro, bani care, nemaifiind decontați de UE, umau să fie suportați din bugetul statului.
Primele nereguli – lipsa evidenței animalelor
Pentru acțiunile întreprinse începând din 2018 pentru focarele de gripă porcină, România a înscris în buget, și a declarat cu titlu de cheltuieli, valoarea de 52,67 milioane de euro, cu o rată de cofinanțare din partea CE de 39,5 milioane de euro, la momentul începerii controlului inspectorilor fiind deja plătite avansuri în valoare de aproape 24 milioane euro, majoritatea cheltuielilor prezentate (98 %) vizând despăgubirea proprietarilor pentru animalele sacrificate.
Efectuatând controale în județele Brăila și Tulcea, reprezentând 85 % din suma solicitată pentru rambursare, inspectorii CE au constatat nereguli încă de la etapa evidenței animalelor pentru care au fost plătite de statul român despăgubiri. Astfel, în conformitate cu legislația română în vigoare la începutul epidemiei, animalele neidentificate și/sau animalele neînregistrate în baza națională de date de identificare nu erau eligibile pentru o contribuție financiară din partea statului în cazul unei depopulări totale obligatorii. Puținele animale sacrificate înainte de această modificare legislativă și care nu au fost înregistrate/identificate nu au fost compensate. Animalele trebuie înregistrate în baza de date națională în termen de 60 de zile de la naștere. Apoi, medicul veterinar privat al exploatației are la dispoziție 3 zile pentru a plasa crotalia. Foarte multe animale pentru care s-au oferit compensații nu erau identificate sau înregistrate în exploatațiile nonprofesionale, această lipsă de identificare și de înregistrare împiedicând orice verificare ulterioară a informațiilor utilizate pentru despăgubirea proprietarilor ca urmare a sacrificării animalelor lor. Practic nu a fost posibil să se verifice numărul de animale prezente efectiv în exploatațiile nonprofesionale sau vârsta acestora (și, prin urmare, greutatea lor, care este factorul principal în determinarea valorii).
Brăila, ținutul porcilor umflați la o jumătate de tonă, când vine vorba de banii UE
Inspectorii Comisiei Europene au descoprit faptul că, deși legislația privind evaluarea animalelor sacrificate este națională, aceasta se aplică la nivel regional, nivelul despăgubirilor depinzând de autoritatea locală. Diferențele observate între regiunile Brăila și Tulcea, de exemplu, sunt semnificative și, spune raportul de audit, nu pot fi legate de piață sau de o calitate diferită a animalelor. Astfel, În timp ce pentru purcei, baremele de despăgubire sunt aceleași, pentru animale de reproducție și porci pentru îngrășare, în regiunea Brăila s-a acordat o supracotă de 30 % până la 60 %.
În plus față de această diferență între bareme, s-a constatat și o diferență în ceea ce privește greutatea medie la care animalele au fost evaluate. Compararea datelor generale între regiuni, a relevat faptul că greutatea medie estimată în regiunea Brăila este cu 38 % mai mare decât greutatea medie în toate celelalte regiuni, examinarea dosarelor individuale de compensare aratând că anumiți porci au fost evaluați la o greutate de până la 450 kg.
De asemenea, în timp ce valoarea medie a unei scroafe dintr-o exploatație nonprofesională nu trebuie să depășească 250 – 300 de euro, supraevaluarea din regiunea Brăila a făcut ca valoarea medie a despăgubirii pentru scroafele din exploatațiile nonprofesionale să fie ridicată, inexplicabil, la 463 de euro. Nu în ultimul rând, raportul statuează și faptul că, în cazul animalelor pentru îngrășare, prețurile pe kilogram fixate de regiunea Brăila sunt deosebit de ridicate în comparație cu prețurile de piață, creșterea fiind de 35 % (8 lei față de aproximativ 6 lei pentru prețurile de piață).
România are cea mai scumpă scoafă comunitară: 942 de euro bucata, în loc de maxim 450!..
Supraevaluările prețurilor observate între cele două regiuni pentru compensarea porcilor din exploatațiile nonprofesionale s-au observat de către comisarii europeni și pentru exploatațiile comerciale, valorile medii acordate de comisiile de evaluare animalelor de reproducție din regiunea Brăila fiind excesiv de ridicate și supraevaluate. Pentru scroafe s-au primit și compensații de 942 de euro în regiunea Brăila, comparativ cu 349 de euro în regiunea Tulcea, asta în condițiile în care valoarea medie a scroafelor variază, în majoritatea statelor membre ale UE, între 350 și 450 de euro, în funcție de diferite criterii.
Concluziile raportorilor UE: și deficienți, și cu banii luați!
Mult mai amplu, mai complex, și mai alarmant decât am reușit să îl prezentăm în cele de față, auditul Comisiei Europene a identificat mai multe deficiențe în sistemul instituit pentru compensarea animalelor, fiind vorba în special de:
– legislația națională care prevede compensarea animalelor la valoarea de înlocuire și nu la valoarea de piață, conform legilor UE;
– libertate lăsată regiunilor în stabilirea baremelor pentru animalele din exploatațiile nonprofesionale;
– componența comitetelor de experți responsabile cu evaluarea animalelor din exploatațiile comerciale, care nu garantează independența;
– metoda de evaluare a animalelor de reproducție care nu ia în considerare reducerea valorii în funcție de vârstă și se bazează pe un preț raportat la greutate;
– nerespectarea obligației de a face dovada cântăririi animalelor rambursate în funcție de greutate;
– lipsa controlului în exploatațiile nonprofesionale.
Ca urmare, subliniind faptul că Brăila are un impact major asupra sumei prezentate în cererea de rambursare, reprezentând 70 % din suma totală prezentată pentru compensare, comisarii europeni au considerat că, din totatul celor 39,5 milioane de euro pe care România îi cerea pentru decont Comisiei Europene, 8,47 milioane sunt de fapt sume neeligibile, care vor trebui, în această situație, să fie suportate din bugetul statului.
