21.5 C
București
luni, 22 iulie 2024
AcasăInvestigații România LiberăFiscul și-a făcut metodologie împotriva muncii la negru

Fiscul și-a făcut metodologie împotriva muncii la negru

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a realizat o metodologie de „inspecţie fiscală privind impozitul pe venituri din salarii şi contribuţii sociale obligatorii”, care prevede radiografierea bilanţurilor sau chestionarea angajaţilor unei firme, precum şi recalcularea impozitelor de plată.

Organele de control ale statului, anume Fiscul și Inspecţia Muncă renunţă să se limiteze la o verificare simplă a documentelor de angajare şi a statelor de plată în lupta îndreptată împotriva muncii la negru. În viitor controalele se vor orienta spre activitatea firmelor, spre radiografierea veniturilor şi costurile suportate de acestea şi nu va fi exclusă intervievarea angajaţilor, potrivit unei metodologii de inspecţie obţinută de ziarul „România liberă”.

Cum fentează firmele bugetul de stat?

Potrivit ANAF, contribuabilul român este un evazionist: “În dorinţa de a acumula venituri substanţiale pentru asociaţi/administratori, de preferinţă cât mai slab fiscalizate, angajatorii caută căi alternative pentru a-şi plăti personalul, aceasta transformându-se într-un fenomen care afectează toate palierele societăţii”, spun realizatorii documentului.

ANAF trece în revistă principalele modalităţi de evaziune. Prima cale este „activitatea neevidenţiată şi nefiscalizată, desfăşurată fără contract individual de muncă, fără stat de plată legal întocmit şi plata obligaţiilor la bugetul de stat, fără pontaj pentru evidenţierea normei de timp, fără documente privind norma de producţie şi felul muncii şi nenominalizarea în vreun fel a persoanei care prestează munca”. Apoi urmează munca “parţial evidenţiată şi fiscalizată, realizată prin evidenţă dublă a timpului de lucru şi implicit a salariului plătit şi, respectiv, o disimulare a muncii cu normă întreagă prin contracte cu timp parţial, plata salariului făcându-se parţial la nivelul contractului şi parţial «în mână»”. O altă metodă este munca în aşa-numitele “perioade de probă”, neevidenţiată în documente, sau activitatea desfăşurată cu caracter permanent şi care este disimulată în muncă zilieră.

Cum vrea Fiscul să verifice

Dar cum îşi poate da seama inspectorul dacă firma verificată apelează sau nu la muncă nedeclarată sau subdeclarată?

Pentru aceasta inspectorii vor compara diferiţii parametri ai activităţii unei firme, anume volumul vânzărilor, numărul de personal angajat, volumul serviciilor prestate firmei controlate de către alte firme, dotarea tehnică, situaţia altor firme cu obiect de activitate comparabil. Spre exemplu, în cazul dezvoltatorilor imobiliari, se poate verifica existenţa angajaților calificați pentru astfel de operațiuni sau achiziţiile de servicii. Dacă vor fi identificaţi angajaţi fără forme legale la o firmă, organul de control va verifica suplimentar perioada de activitate, sumele şi avantaje primite, data la care sunt efectuate plăţile, modalităţile de plată (numerar, cec, carduri, alte avantaje), documentele semnate pentru primirea plății şi persoanele desemnate de contribuabil pentru efectuarea plăţilor. Se va proceda inclusiv la angajarea unor interviuri cu persoanele în cauză. Inspectorii vor verifica şi “retrageri atipice sub aspectul volumului şi repetabilității datelor din lună din disponibilul în conturile bancare, retrageri de numerar reprezentând avansuri spre decontare, restituiri în numerar din conturile bancare sau din disponibilul în casierie ale unor sume reprezentând credit acordat societăţii”, recomandă ANAF.

În final, organul fiscal va stabili „baza de impunere şi obligaţia fiscală de plată aferentă, prin estimarea rezonabilă a bazei de impunere, folosind orice probă şi mijloc de probă prevăzute de lege, ori de câte ori acesta nu poate determina situaţia fiscală corectă”.

Controalele privesc inclusiv persoanele care prestează profesii liberale. Avocatul Gabriel Biriş avertizează că retratarea veniturilor acestei categorii poate provoca un val de procese. „Considerăm că nu este legal ca un organ al statului să nu respecte legislaţia în vigoare. În normele de aplicare a legii se spune că nu se retratează veniturile obţinute de profesii libere obţinute conform legii, precum şi drepturile de autor. Nu au voie să le retrateze. Vorbim de retratarea profesiilor libere, nu de munca la negru, care trebuie combătută”, spune el.

Evaziunea în muncă: 4,5 miliarde euro anual

Contribuţiile la asigurările sociale reprezintă aproximativ 15% din evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de „muncă la negru”, aprecia Consiliul Fiscal în ultimul său raport anual. La nivelul anului 2012 în România existau 1,57 milioane de salariaţi, patroni şi întreprinzători individuali neînregistraţi, adică activi „la negru”, reprezentând 27,7%din total. Contribuţia cea mai importantă la munca la negru o are industria (548,4 mii persoane); urmează comerţul (358,9 mii persoane), construcţiile (335,5 mii persoane) şi transporturile-telecomunicaţiile (163,3 mii persoane). Potrivit CF (vezi tabel), statul pierde anual 20 miliarde lei, adică 4,5 miliarde euro, din încasarea unui impozit pe venit şi contribuţii de asigurări sociale micşorate.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă