Finlanda şi Olanda vor bloca achiziţia de obligaţiuni guvernamentale ale statelor europene pe piaţa secundară de către fondul de urgenţă al zonei euro (European Stability Mechanism – ESM), a avertizat, luni, guvernul finlandez, potrivit cotidianului The Guardian, citat de Mediafax.
Nu este, însă, clar dacă cele două state vor putea bloca eventuale achiziţii de obligaţiuni ale statelor cu probleme, notează publicaţia britanică. Cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale ale ţărilor aflate sub presiune pe pieţele financiare ar conduce la scăderea costurilor de împrumut ale acestora.
Cancelarul german, Angela Merkel, a indicat vineri, la sumit-ul UE, că liderii europeni au convnit „condiţii precise” pentru achiziţia de obligaţiuni. Decizia a fost prezentată ca una din cele mai importante reuşite ale reuniunii şi o victorie pentru membrii mai slabi ai uniunii monetare, precum Spania şi Italia, în faţa ţărilor mai bogate, cum ar fi Germania, Olanda şi statele nordice.
Anunţul Finlandei nu deraiază obligatoriu planul liderilor europeni, scrie The Guardian.
Orice decizie pentru achiziţia de obligaţiuni trebuie luată de membrii ESM în unanimitate, dar, în „situaţie de urgenţă”, ar putea fi convenită cu un suport de numai 85% în rândul acţionarilor (participaţia fiind stabilită în funcţie de contribuţia fiecărei ţări).
Finalnda şi Olanda nu au, împreună, o participaţie suficientă pentru a bloca achiziţia de obligaţiuni în „situaţie de urgenţă”. Împreună, cele două ţări deţin o participaţie mai mică de 8% la ESM.
Liderii europeni au decis vineri ca fondurile de salvare EFSF şi ESM să poate cumpăra direct obligaţiuni suverane ale ţărilor cu probleme financiare.
Capacitatea de intervenţie a acestor fonduri nu va putea depăşi 700 de miliarde de euro, din care 200 de miliarde de euro sunt deja angajate pentru susţinerea Greciei, Irlandei şi Portugaliei.