Ultimul produs care cunoaste o noua tinerete la export prin fortarea ineficientei si, mai rau, prin batjocorirea resurselor lasate de Dumnezeu romanilor este electricitatea. In 2007, exporturile de electricitate din Romania par sa se fi dublat. Se exporta intr-o veselie, mai ales in perioadele de restriste (iarna si in lunile de seceta)! Exporturi de 700-800 MV putere medie orara sunt curente, dar se ajunge in timpul zilei si la valori de 1.000 MV, adica aproximativ a noua parte din capacitatea de productie pusa in functiune. si faptul este prezentat ca unul de laudat si chiar ca unul onorant, de indata ce este pus in legatura cu inlocuirea Bulgariei in calitate de furnizor net de electricitate in zona, dupa oprirea centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui, la presiunile Uniunii Europene, din motive de securitate in exploatare. Ar fi poate chiar asa, daca aceste exporturi n-ar fi in detrimentul total al economiei din Romania si, inainte de toate, in sfidarea si defavoarea populatiei tarii.
Totul provine de la asa-numita "liberalizare" a pietei de energie electrica impusa Romaniei, fara a exista conditiile necesare, de catre Uniunea Europeana, inca din perioada negocierilor de aderare. Conditiile necesare nu existau pentru ca intreaga productie de energie electrica din Romania se afla si se afla in mainile unui singur proprietar: statul. si, in ciuda a tot felul de povesti despre investitori straini Feti-Frumosi, nu s-a inghesuit nimeni sa infiinteze capacitati noi de productie pentru ca in domeniu trebuia sa avanseze multi bani, iar recuperarea si profitul veneau foarte tarziu. Iar Romania este tara bananiera a Europei, de la care se asteapta doar profit si iar profit, fara sa se dea, daca se poate, nimic in schimb. Astfel ca investitiile straine s-au bulucit pe distributie, de unde vin banii si fara investitii, si nu pe productie.
Nu existau premise pentru liberalizarea pietei nici pentru ca, in timp ce energia electrica este produsa in Romania, din motive naturale, la costuri net discrepante (nu poti compara costurile de productie din hidrocentrale cu cele din termocentrale, oricat de performante ar fi acestea din urma!), este nevoie in sistem de intreaga energie electrica produsa, fie ieftin, fie scump! Despre ce fel de concurenta putea fi vorba in asemenea conditii? De nici una! Cum ar putea energia produsa in termocentrale s-o concureze pe cea produsa in hidrocentrale?! Totusi, Romaniei i s-a impus liberalizarea pietei! Romania a facut ceea ce aceia care i-au impus nici nu se gandesc sa faca la ei acasa! si-a dezmembrat compania nationala integrata de productie/distributie si ceea ce a rezultat mai rentabil din dezmembrare – respectiv distributia – a fost preluat de catre straini. Inca si mai rau, liberalizarea pietei a fost decretata pentru toata energia produsa, dar, evident, dupa cum era firesc si de asteptat, n-a operat decat pentru energia produsa ieftin. De cea produsa scump n-a fost nimeni interesat. Astfel, grosul energiei electrice produse ieftin a fost confiscat de intermediari, care, dupa criterii clientelare, fie au plasat elec-tricitatea unor consumatori mari din interior, fie au exportat-o, in timp ce verigii slabe din sistem, respectiv populatiei, nu i-a ramas sa cumpere decat energia produsa scump. Injustetea exporturilor din energia produsa ieftin a fost in 2007 cu atat mai mare cu cat in vara a fost seceta, ceea ce a redus exploatarea energiei hidro, dar nu si exporturile de energie din surse hidro, care, dimpotriva, au crecut! Caci si la altii era seceta!
Pentru populatie preturile cresc si iar cresc, fara a se produce vreo inrautatire a conditiilor de productie, ci doar ca urmare a faptului ca la energia produsa ieftin in sistem nu mai are acces. In 2007, din energia hidro, doar vreo 17% au mai ajuns la populatie, desi contributia acesteia la balanta globala a energiei electrice este de aproape 30%! Deloc insa de mirare doar 17%, in conditiile in care aproape 70% din energia hidro au fost preluate de intermediari, o buna parte fiind exportata. Exporturile de electricitate au reprezentat doar 5,4% din totalul productiei de energie electrica pe ansamblu, dar, avand in vedere ca s-au facut practic din productia de energie hidro, au ajuns sa constituie vreo 15% din aceasta din urma. si toate acestea in favoarea unor consumatori straini si in defavoarea economiei nationale si propriei populatii! Preturile la care s-au facut livrarile externe – acele exporturi arhilaudate – au fost aproape la jumatatea celor pe care le plateste populatia din Romania. Halal economie de piata!
Din pacate, jefuirea propriei populatii a ajuns sa nu mai sensibilizeze vreo autoritate din Romania! Sa tinem cont ca Bulgaria si-a sistat exporturile de electricitate, in conditiile secetei si inchiderii centralei de la Kozlodui, tocmai pentru a-si apara consumatorii proprii!
Cum stam insa cu Uniunea Europeana? Este inadmisibil sa se impuna un sistem care sa duca la jefuirea populatiei, indiferent daca aceasta este de la periferia organizatiei! si daca, sa admitem, Comisia Uniunii Europene nu si-a propus asa ceva, dar asa ceva a iesit in Romania, atunci de ce nu obliga autoritatile de la Bucuresti sa puna capat acestui sistem devastator?! si daca jefuirea populatiei n-o deranjeaza, cum insa admite Comisia Uniunii Europene exporturi la preturi sub preturile pietei interne?! N-ar trebui sa fie oprite asemenea exporturi exact in numele principiului concurentei loiale, reclamat pe toate drumurile de Uniunea Europeana?! Nu distorsioneaza ele piata, asa cum tot pretinde Uniunea Europeana cu referire la alte domenii, cu mult mai putin distorsionate?! z
