Agentul Guvernamental pentru CEDO din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAE) a solicitat Curții reexaminarea dosarului procesului pe care statul îl are cu Asociația Composesoratul Borșa, pentru retrocedarea a 17.000 hectare de pădure din zona Maramureșului, chiar în ziua în care ultima hotărâre devenea definitivă.
La data de 8 februarie 2023, Agentul Guvernamental pentru CEDO din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a transmis o cerere de retrimitere la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a grupului de cauze Văleanu și alții împotriva României (cererea nr. 59012/17 și alte 29), din care face parte și cauza Asociația Composesorală Borșa împotriva României (cererea nr. 16060/19), precizează MAE, într-un răspuns oficial pentru cotidianul național “România liberă”.
Aceeași sursă mai menționează: “Cererea de retrimitere a fost formulată în temeiul articolului 43 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care stabilește că oricare dintre părțile într-o cauză poate solicita retrimiterea, în cazuri excepţionale, în termen de trei luni de la data hotărârii pronunțate de o Cameră a CEDO”.
Evaluarea cererii
MAE mai precizează că evaluarea admisibilităţii cererii de retrimitere este de competenţa unui Colegiu de cinci judecători ai Marii Camere a Curții Europene a Drepturilor Omului.
“Astfel, supunerea efectivă a cauzei spre reexaminarea Marii Camere este independentă de voinţa părţilor, fiind un atribut exclusiv al Colegiului de cinci judecători, care evaluează oportunitatea retrimiterii într-o procedură necontradictorie și nepublică”, ne-au mai explicat reprezentanții ministerului.
Totodată, MAE precizează că orice solicitare formulată în temeiul articolului 43 din Convenție trebuie să ţină cont de condiţiile generale de admisibilitate prevăzute în cuprinsul acestui articol şi dezvoltate în practica instanţei europene.
“Astfel, pentru a putea solicita retrimiterea cauzei, trebuie să fie îndeplinite două condiții cumulative principale, respectiv: (1) cererea să fie făcută într-un termen de trei luni de la data pronunțării hotărârii Camerei și (2) să fie invocate anumite „cazuri excepţionale” care justifică reexaminarea cauzei”, mai arată sursa citată.
Referitor la caracterul excepţional, paragraful 2 al aceluiaşi articol menţionează două motive care ar putea fi reţinute în acest sens: (a) cauza pune o „problemă gravă privitoare la interpretarea ori aplicarea prevederilor Convenţiei” sau (b) cauza ridică „o problemă gravă de interes general”.
Articolul 73 din Regulamentul de procedură al CEDO reiterează caracterul excepţional al cererii de retrimitere şi precizează că examinarea admisibilităţii acesteia de către Colegiul de cinci judecători se face numai pe baza dosarului cauzei existent la momentul introducerii cererii. Totodată, cererea va fi acceptată doar dacă membrii colegiului menţionat consideră că sunt îndeplinite condiţiile privind existenţa, în cauză, a unei probleme grave de interpretare a Convenţiei sau a Protocoalelor la aceasta sau a unei alte probleme grave cu caracter general. Admiterea sau respingerea cererii nu este motivată.
Ce urmează
Referitor la caracterul excepţional, MAE amintește: paragraful 2 al aceluiaşi articol menţionează două motive care ar putea fi reţinute în acest sens: (a) cauza pune o „problemă gravă privitoare la interpretarea ori aplicarea prevederilor Convenţiei” sau (b) cauza ridică „o problemă gravă de interes general”.
“Articolul 73 din Regulamentul de procedură al CEDO reiterează caracterul excepţional al cererii de retrimitere şi precizează că examinarea admisibilităţii acesteia de către Colegiul de cinci judecători se face numai pe baza dosarului cauzei existent la momentul introducerii cererii. Totodată, cererea va fi acceptată doar dacă membrii colegiului menţionat consideră că sunt îndeplinite condiţiile privind existenţa, în cauză, a unei probleme grave de interpretare a Convenţiei sau a Protocoalelor la aceasta sau a unei alte probleme grave cu caracter general. Admiterea sau respingerea cererii nu sunt motivate”, mai arată MAE
În situaţia în care cererea este admisă de către Colegiu, Marea Cameră se va pronunţa asupra cauzei printr-o hotărâre. Regulile de procedură prevăzute pentru activitatea Camerelor se aplică şi în cazul Marii Camere, conform art. 71 din Regulamentul de procedură al CEDO (în vigoare începând cu 3 octombrie 2022), concluzionează ministerul de resort.
Proces bazat pe falsuri
După cum am mai precizat și în alte ediții ale cotidianului național “România liberă”, statul român ar putea ajunge să fie obligat la plata unor despăgubiri de circa 170 milioane euro către membrii Asociației Composesoratul Borșa, care s-a folosit de documente false pentru a se declara continuatoarea vechiului Composesorat Borșa, deposedat de proprietăți în anul 1948, odată cu instaurarea regimului comunist.
Matei Mihali este președintele Asociației Composesoratul Borșa și a fost denunțat pentru utilizarea de falsuri chiar de inițialul său asociat, Gheorghe Albu, care l-a ajutat, la începutul anilor 2000 să demareze lupta cu autoritățile pentru a obține 17.000 hectare de pădure.
Direcția Națională Anticorupție, Parchetul General și Corpul de Control al Ministrului de Interne au investigat de-a lungul timpului cazul, dar fără niciun fel de rezultat.
Gheorghe Albu s-a autodenunțat, în scrisoarea pe care a trimis-o anchetatorilor arătând că a folosit toate tertipurile pentru a duce în eroare instanțele.
După cum au demonstrat numeroase anchete jurnalistice, afacerea lui Mihali nu ar fi avansat fără sprijin din partea unor politicieni.
Hotărârea prin care Asociația Composesoratul Borșa a devenit urmașa fostului Composesorat Borșa a fost dată de judecătoarea Mariana Şimon, soția lui Gheorghe Şimon (ministru PSD al Economiei în perioada 2017 – 2018).
Mai mult, fostul primar din Borșa, susținut de Partidul Verde, Toader Mihali, a semnat o înțelegere pentru schimburi de terenuri din pădure cu Matei Mihali, cu condiția susținerii pentru fotoliul de edil.
Iar acestea sunt doar două exemple de înțelegeri între politicieni și mafia pădurilor.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
