Proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2014 recurge la derogări de lege cu efecte negative asupra credibilității regulilor fiscale în condițiile în care recursul la derogare tinde să devină el însuși o regulă, mai degrabă decât să fie o excepție așa cum ar fi normal, avertizează Consiliul Fiscal într-un document remis redacției România liberă.
Astfel, potrivit Consiliului fiscal, proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 puncte procentuale a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Președinte.
”Având în vedere că nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului fiscal precizează ca sursă de acoperire a impactului pentru anul curent încasările suplimentare din impozitul pe construcții speciale, iar aceasta din urmă sunt deja prinse în forma curentă a bugetului rectificat fără a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atenția că o eventuală aplicare a propunerii legislative la termenul avut în vedere inițial nu are acoperire în bugetul actual, încadrarea în ținta de deficit implicând cel mai probabil o reducere ulterioară semnificativă a cheltuielilor bugetare”, avertizează Consiliul.
Mai mult, Consiliul fiscal precizează că revizuirile negative de estimări de venituri bugetare vor influența și execuțiile bugetare viitoare, în vreme ce măsurile de compensare sunt doar temporare. În consecință, Consiliul fiscal avertizează că vor exista presiuni suplimentare la nivelul construcției bugetare din anii următori în vederea încadrării în țintele de deficit, în condițiile în care execuția bugetară la 6 luni și propunerea de rectificare conțin extrem de puține elemente care să poată conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri.
Concret, protrivit documentului Consiliului fiscal, comparativ cu bugetul inițial aprobat, proiectul de rectificare bugetară majorează veniturile bugetare cu 1,54 miliarde de lei, iar cheltuielile bugetare cu 1,81 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o adâncire a deficitului bugetar cu 270 milioane de lei.
La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea cu 1,54 miliarde lei. Totuși, după ajustările de rigoare, în contextul execuției la jumătatea anului și a neîndeplinirii țintelor programate ca urmare a scăderii eficienței colectării, eficiența scăzută a colectării poate fi extrapolată la nivelul întregului an acolo unde este cazul. Astfel:
– estimările privind încasările din impozitul de venit și salarii sunt mai mici cu 1,274 miliarde lei comparativ cu bugetul inițial
– estimările privind încasările din TVA, eliminând impactul schemei de stingere în lanț a obligațiilor restante față de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei.
– estimările privind contribuțiile sociale, eliminând impactul schemei de stingere în lanț a obligațiilor restante față de BGC nou-introduse (56 milioane lei), sunt prevăzute a fi mai mici decât bugetul inițial cu 504 milioane lei, acomodând nerealizarea de 478 milioane de lei a programului pe primul semestru al anului
În schimb însă, sunt majorate semnificativ alte categorii de venituri bugetare, reflectând evoluțiile deja manifestatee la finele primului semestru, precum și evoluții foarte probabile în a doua parte a anului:
– estimările privind impozitul pe profit sunt revizuite ascendent cu 423 milioane lei, reflectând extrapolarea deviației pozitive consemnate față de nivelul programat la finele primului semestru (261 milioane lei), dar și o pierdere de venituri aferentă introducerii scutirii de impozit a profitului reinvestit evaluată de MFP la 137,5 milioane lei
– estimările privind încasările din impozite și taxe de proprietate sunt revizuite ascendent cu 1,26 miliarde lei, în principal ca urmare a diferenței între estimările inițiale cu privire la încasările din impozitul pe construcții speciale (488 milioane lei) și declarațiile de impozit depuse la termen de contribuabili care indică încasări de circa 1,5 miliarde lei
– estimările cu privire la încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii sunt revizuite ascendent cu 808 milioane lei
– estimările cu privire la veniturile nefiscale sunt revizuite ascendent cu 707,83 milioane lei ca urmare a veniturilor suplimentare estimate a fi sume încasate de Ministerul Economiei
– estimările cu privire la veniturile de capital sunt revizuite ascendent cu 1080 milioane lei, din care 917 milioane lei provin din schimbarea de tratament contabil a operațiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat menționată anterior
Pe de altă parte, în privința cheltuielilor bugetare, majorarea cu 1,81 miliarde de lei este explicată prin categoriile de cheltuieli care au fost revizuite în raport cu alocările inițiale astfel:
– Cheltuielile de personal sunt revizuite ascendent, excluzând impactul schemei de stingere în lanț a obligațiilor față de BGC nou introduse (15 milioane lei), cu 289 milioane lei, fără a fi explicate motivele acestei modificări
– Cheltuielile de bunuri și servicii sunt revizuite ascendent, excluzând impactul schemei de stingere în lanț a obligațiilor față de BGC nou introduse (224 milioane lei), cu 830 milioane lei
– Transferuri între unități ale administrației publice au fost revizuite ascendent cu 251 milioane lei
– Fondurile de rezervă au fost majorate cu 292 milioane
– Cheltuielile cu dobânzile au fost revizuite descendent cu 116 milioane lei
– Subvențiile au fost revizuite descendent cu 250 milioane lei
– Cheltuielile de capital, ajustând pentru impactul schemei de stingere în lanț a obligațiilor față de BGC nou introduse (400 milioane lei), precum și pentru cel al modificării de tratament contabil al operațiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (+917 milioane lei), au fost revizuite descendent cu 1,15 miliarde lei
