este 75% din polițele de asigurare RCA care erau valide după primele șase luni ale anului trecut erau emise de doar două firme de asigurare, ambele cu probleme vechi de solvabilitate: City Insurance și Euroins. Dacă la cele două adăugăm și ponderea Asirom, rezultă că aproximativ 90% din totalul polițelor RCA valide în România, adică peste 4,5 milioane de asigurări, au fost emise de doar trei firme.
Este o imagine dezastruoasă pentru o piață considerată liberă și concurențială, iar rezultatele per ansamblul anului 2017 par să fi fost chiar mai îngrijorătoare.
Potrivit portalului Profit.ro, care citează date oficiale ale celui mai mare broker din România, Safety Broker, din cele circa 1 milion de polițe RCA vândute de intermediar, circa 800.000 au venit de la City și Euroins și încă aproape 150.000 de la Asirom. Deci 95% din polițe au fost emise de doar trei firme.
Ce înseamnă aceste date care ar trebui, poate, analizate de Consiliul Concurenței? Că șansa ca, la un moment dat, păgubiții să nu mai poată fi acoperiți este extrem de mare, având în vedere că riscurile sunt atât de concentrate.
Mai mult, City Insurance, liderul în domeniu, este o societate care a trecut in extremis peste problemele de solvabilitate și care va avea nevoie cu siguranță de o nouă majorare de capital după creșterea fulminantă din 2017. La nivelul Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA), spun sursele RL, există chiar un scenariu privind un posibil faliment al companiei.
Multinaționalele au cerut o piață „curată“, iar Negrițoiu și KPMG s-au executat
Anomaliile din piața asigurărilor au început să se manifeste imediat după punerea sub administrare specială a Astra Asigurări pentru ca, mai apoi, să ajungă la apogeu după falimentarea companiei, nu înainte de a fi condusă timp de un an și jumătate de către KPMG.
După cum chiar șefi din companiile străine, precum Juraj Lelkes de la Asirom, au arătat, prăbușirea Astra a scos pe piață milioane de clienți care trebuiau preluați în asigurare de altcineva. Au făcut-o inițial mai ales marile corporații, care, profitând și de faptul că City Insurance, Euroins și Carpatica Asig erau, la rândul lor, sub plan de redresare cu limitări stricte de la ASF-ul lui Negrițoiu, și-au împărțit portofoliile Astra la prețuri și cu 300% mai mari decât fostul lider.
A fost primul șoc care, accentuat și de trimiterea în faliment a Carpatica Asig, a determinat autoritățile să ia o măsură disperată pentru că șoferii, mai ales cei profesioniști, pur și simplu nu mai puteau face față prețurilor în creștere. Guvernul a decis plafonarea tarifelor, ca măsură disperată pentru a scăpa de protestele transportatorilor.
Din acel moment, marile corporații au transferat pierderile brokerilor, tăind drastic comisioanele și, ulterior, au făcut pasul înapoi din piața RCA.
Astăzi, piața a ajuns în faza finală de degradare, devenind un semimonopol gestionat de două companii cu o situație nu foarte clară și cu un background care nu arată că ar putea gestiona atât de bine riscurile imense pe care și le-au asumat.
Situația de astăzi este rezultatul “curățeniei” comandate, spun surse din piață, de Vienna Insurance Group și Allianz Țiriac și executate cu aplomb de Mișu Negrițoiu și KPMG sub protecția lui Victor Ponta.
În anii de dinainte de punerea în administrare specială a Astra și chiar după aceea, discursurile șefilor VIG și Allianz Țiriac, dar și ale altora de la alte companii, repetau obsesiv că este nevoie de curățenie, amenințând totodată că, în alte condiții, nu mai sunt siguri de viitorul lor în România. Iată că, deși “curățenia” a fost făcută, respectivele companii se exclud din piața mare, preferând să lucreze pe alte zone lăsate libere de Astra, cum ar fi contractele mari, cu corporații și agenții de stat.
KPMG, stăpân pe ce a mai rămas din Astra împreună cu prietenii din corporații
La doi ani de la intrarea definitivă în faliment și la aproape patru ani după ce KPMG a ajuns la Astra ca administrator, nici o datorie nu a fost plătită, nici un creditor nu a încasat un leu. Aceasta în ciuda faptului că reputatul grup KPMG a promis inițial chiar transferul pe sume importante al portofoliului Astra Asigurări.
Spre deosebire de CITR Group, în cazul Carpatica Asig, de exemplu, KPMG nu a dorit nici măcar să dea drumul plăților din disponibilitățile bănești ale Astra, motivând că cele aproximativ 10 milioane de euro pe care Astra încă le mai avea în bănci în momentul falimentului trebuie utilizate pentru plata unor reasigurări și a angajaților rămași și pentru gestionarea procedurii, adică, în mare, pentru plata propriilor onorarii.
Cu o atitudine care îi caracterizează, cei de la KPMG promit însă în continuare, fără să facă nimic și, mai trist, sunt crezuți și susținuți de creditori.
Două instituții publice (ANAF și FGA) și cinci grupuri internaționale de asigurări, prin reprezentanții locali (Omniasig VIG, Generali, Allianz Țiriac, Uniqa și Gothaer), continuă să ridice mâna la orice propunere făcută de KPMG în singurul comitet al creditorilor cu mai mult de cinci membri din istoria falimentelor.
