Economia din zona Europei Centrale si de Est urmeaza sa creasca lent incepand din 2011, insa pana acum criza a costat tarile din regiune pana la zece ani din procesul de recuperare economica, scrie ziarul austriac Die Presse, citat de Agerpres.
"Ce a fost mai rau a trecut, dar din pacate si ce a fost mai bun". Cu aceste cuvinte se pot rezuma prognozele contradictorii ale Institutului Vienez pentru Comparatii Internationale (WIIW) legate de viitorul economic al Europei Centrale si de Est. Atat de temutul colaps de dupa falimentul bancii Lehman, din toamna lui 2008, nu a devenit realitate, insa regiunea – cu unele exceptii precum Polonia – a suferit mai mult decat se astepta. Expertii se asteapta anul acesta la o stagnare, in timp ce de anul viitor ar urma ca economia sa ia din nou avant, lent si daca totul merge bine. Efectele crizei financiare au aruncat deja unele tari din zona (in special statele baltice) cu zece ani inapoi in procesul de recuperare, aprecia expertul WIIW Michael Landesmann. Cehii si slovacii ar putea astfel sa se apropie de media europeana a PIB-ului pe cap de locuitor abia prin 2020.
Guvernele tarilor est-europene nu au avut prea multe sanse de a evita prabusirea, din multe bugete lipsind banii pentru programe economice conjuncturale. Chiar si in ziua de azi, supraindatorarea este in crestere, la fel ca si somajul. Atat de temutul exod al investitorilor inca nu s-a sfarsit. Anul trecut, ungurii, slovacii si slovenii au asteptat in zadar si dupa un singur cent de investitii straine. Criza a facut insa sa se clatine mai mult decat procesul de recuperare al fostelor tari in transformare, intre timp fiind pus sub semnul intrebarii si modelul de crestere economica din intreaga regiune, mai ales ca acele cauze care au produs prabusirea profunda a multora din fostele state din blocul de Est nu au fost inca inlaturate. Chiar daca intre timp creditele nu mai sunt acordate cu asa mare larghete ca acum doi ani, supraindatorarea nu s-a oprit inca. "Creditele pentru familii si companii cresc inca peste tot", afirma Peter Havlik, expert la WIIW. Exceptie sunt Ucraina si Ungaria. In spatele crizei datoriilor nu stau statele ci cetatenii care – ahtiati dupa un stil de viata occidental – au contractat credite ieftine din strainatate, evolutia datoriilor fiind subapreciata, arata Landesmann. Chiar daca pe termen scurt este necesara acordarea de credite pentru companii, pe termen lung aceasta practica trebuie sa se schimbe, opina el.
Modelul pentru Europa de Est nu a fost unul gresit ci a fost aplicat excesiv, recunostea BERD acum cateva saptamani. Indatorarea rapida nu este singura problema. In perspectiva unei integrari rapide in UE, tarile respective au experimentat o liberalizare radicala in timp scurt, nu toti reusind sa iasa din aceasta nevatamati. In timp ce cehii, ungurii, slovacii, slovenii si polonezii au inregistrat rate de crestere stabile si inalte, putand sa-si echilibreze bilanturile comerciale, alte tari, din zona baltica sau din Europa de Sud-Est, s-au confruntat cu probleme.
Atunci cand investitiile directe din Estonia au luat sfarsit, tara nu a mai putut mentine cresterea decat prin credite masive din strainatate. Bilantul comercial a scapat de sub control iar bula s-a spart, fostul tigru economic inregistrand anul trecut un minus de 19 la suta al PIB-ului. Vina a purtat-o desigur si insistenta balticilor de a-si fixa propria moneda la euro, acest sistem trebuind sa inceteze, opina Havlik. Acesta considera ca exista o singura sansa pentru actualele "state perdant" si anume o mai buna utilizare a subventiilor UE si construirea unei industrii puternice, care sa produca mai ales pentru export, pe langa piata interna. Pe termen scurt, acest lucru nu va insemna prea mult, dat fiind ca sefii de stat din Europa de Vest au de luptat cu un munte de datorii inca mai mare decat in estul continentului, asa ca, deocamdata, cumparatorul numarul unu de produse industriale est-europene va trebui la randul sau sa faca economie.
