În 2019, fostul primar al comunei, liberalul Gheorghe Chirciu, a adus în presă gestionarea necorespunzătoare, de către frații Stan, a obligațiilor ce le reveneau în calitate de administratori ai firmei care exploatează Lacul Oltina. Rezultatul? La doar un an și câteva luni, primarul pierde alegerile în favoarea unei contracandidate PSD, concluzia amară a fostului edil fiind suficient de edificatoare: ”Am avut mulți împotrivă, am deranjat multă lume, am deranjat hoți!”.
Adrian Năstase, ”nașul” baronilor bălților din piscicultura autohtonă
Despre cum a ajuns exploatarea piscicolă de la Oltina pe mâna fraților Stan am început să relatăm în ediția precedentă a ”României Libere”. În perioada 2003 – 2004, la vremea la care bălțile de pește din întreaga țară erau exploatate de societăți de stat, Adrian Năstase a pus la cale ceea ce se va transforma într-un tun veritabil, retrăgând 33 de bălți, cu toate activele lor – bazine, diguri, clădiri, mijloace fixe – din capitalul social al societăților de stat printr-un simplu Ordin nepublicat în Monitorul Oficial, și transferându-le mai apoi, cu titlu gratuit, predecesoarei actualei Agenții Naționale de Pescuit și Acvacultură (ANPA), numită la acea vreme Compania Naționale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP).
Pe cale de consecință, rămase fără instrumentele care le asigurau activitatea economică, fostele întreprinderi piscicole de stat s-au îndreptat către un inevitabil faliment, evident, tot pe socoteala statului român. Devenite în acest fel neatractive decât pentru avizați și mai ales pentru potentații și oamenii cu relații ai vremurilor, și prețăluite la bani puțini, bunurile au fost preluate pe rând de așa numiții ”baroni ai bălților”, care au intrat ”pe ochi frumoși” și în baza unor proceduri clientelare, asunse publicului, în posesia unor contracte de asociere în vederea exploatării activelor piscicole. Au urmat procedurile de concesionare, prin atribuire directă, și apoi preluarea terenurilor statului, care erau ocupate de activele concesionate.
La nivelul județului Constanta, Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, condusă la acea vreme de Valentin Buksz a preluat cele mai profitabile cinci bălții ale întreprinderii piscicole SC Pestom SA: Oltina, Bugeac, Limanu, Mihail Kogălniceanu și Dunăreni, în vara anului următor Valentin Buksz încheind contracte de asociere în participațiune pentru fiecare, cele mai câștigate de pe urma aranjamentelor în cauză fiind, pentru bălțile Oltina și Dunăreni, societatea Aquarom Elite Distribution (administrată acum de frații Stan), iar pentru iazul de 1.200 de hectare a amenajarii piscicole Bugeac – firma Complex Grup SRL București, controlată de aceiași membri ai ”Clanului Stanbox”. Deși oficialii Ministerului Agriculturii au sesizat ulterior ilegalitățile și au anunțat măsuri dure împotriva celor care le-au comis, diferenta dintre declarații și fapte s-a adâncit cu trecerea timpului, demersurile formale nederanjând cu nimic noile realități statuate…
Statul a rămas cu ilegalitățile constatate, baronii – cu bălțile
După privatizarea ”cu cântec” și pierderea alegerilor de către PSD, în luna februarie a anului 2005, Ministerul Agriculturii a demarat un amplu control la Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol. Cu acea ocazie, corpul de control al Ministerului a constatat ca toate contractele de asociere semnate de Valentin Buksz dupa 1 iulie 2004 erau nule de drept, din pricina faptului că, la data menționată anterior, intrase în vigoare prevederea legislativă potrivit căreia președinții CA-urilor nu mai îndeplineau și funcția de directori generali, singura calitate în care ar fi putut semna contractele. Asocierea pentru lacul Oltina s-a facut în data de 23 iulie 2004, pentru lacul Dunăreni în 30 septembrie 2004, iar pentru crescătoria Bugeac în data de 14 septembrie 2004, contractele fiind semnate de Valentin Buksz care, deci, nu avea nici o calitate legală pentru a le încheia. Descoperirea a condus, din nefericire, doar la îndepartarea lui Valentin Buksz de la conducerea Companiei, în timp ce cele 5 bălți, printre care și Oltina și Bugeac, administrate în prezent de frații Stan, au ramas, bine-mersi, la beneficiarii frauduloși.
Cifrele privatizării la Oltina
Conform datelor oficiale, prezentate de publicația constănțeană Ordinea.ro, activul piscicol de la Oltina a fost predat societății Aquarom Elite Distributions SRL București, prin contractul de asociere în participațiune nr. 174/16.08.2004. Firma a cumpărat de la Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP) și peștele din baltă, evaluat cantitativ la 49.884 de kilograme și financiar la 4,2 miliarde de lei vechi. Peștele aparținea însă SC Pestom SA, astfel că CNFP nu avea niciun drept să îl comercializeze. Însă nimeni nu s-a mai împiedicat în acest moft.
La patru ani distanță, Aquarom, societatea care avea ulterior să ajungă pe mâna fraților Stan, a încheiat cu ANPA (succesoarea CNAFP) contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare nr. 12/10.03.2008, cumpărând astfel, în rate (ultima plătită în 2012), bazinele piscicole, digurile și clădirile de la Oltina. În aceeași zi, firma a semnat și contractul nr. 16/10.03.2008 de concesiune prin atribuire directă, cu ANPA, prin care a obținut concesiunea pe 49 de ani a terenului de stat de sub active, adică cuveta lacului Oltina și terenurile neproductive de pe malul bălții.
Conflict între frații Stan și fostul primar din Oltina pe marginea inundării pășunilor comunale
Primele semne ale exploatării după ureche a bazinului piscicol din Oltina s-au făcut simțite la 2 ani după privatizarea frauduloasă din 2004. În 2006, conform declarațiilor fostului edil comunal, Gheorghe Chirciu, un dig al amenajării piscicole s-a rupt, satul Oltina, situat în vecinătatea bălții cu același nume, fiind în asemenea măsură inundat încât accesul nu se putea face, parțial, decât cu barca. Zeci de case au fost afectate, o parte din locuințe fiind refăcute pe deal, pe banii Guvernului, iar aproape 200 de persoane au fost evacuate. Cauzele incidentului nu au fost pe deplin elucidate, însă principala ipoteză a fost aceea că firma Aquarom exploata lacul după ureche, crescând nepermis de mult nivelul apei în baltă.
La 13 ani distanță, în anul în care administratori ai obiectivului deveniseră frații Stan, problema a revenit în actualitate, primarul Gheorghe Chirciu acuzând inundarea pășunilor comunale cu rea credință de către noii acționari ai Aquarom Elite Distributions, spre disperarea sătenilor lăsați fără sursă de asigurare a hranei pentru animalele din bătături.
Practic, în condițiile în care lacul Oltina se alimentează gravitațional din Dunăre, adică prin cădere, între cele două lucii de apă existând o diferență de nivel, acest proces de umplere a lacului este controlat permanent printr-un sistem de canale și stăvilare pe care ex-primarul Chirciu spunea în 2019 că societatea piscicolă îl folosește nepermis pentru a crește nivelul apei în baltă, peste parametrii autorizați.
53 de hectare intabulate ilegal versus ”pod închis pentru primar, pentru că se ceartă cu patronii”
În 2019, în prezența reporterilor publicației constănțene Ordinea.ro, primarul comunei Oltina îi acuza pe administratorii societății piscicole de inundarea pășunii, de creșterea nivelului de apă peste cota autorizată de exploatare, de incendierea stufărișului din zona naturală protejată, de intabularea ilegală a unei suprafețe de teren de aproximativ 50 de hectare, care ar fi aparținut de drept localității, de intabularea ilegală a două corpuri de pădure în suprafață de 3 hectare, care ar fi aparținut de drept statului, precum și de închiderea accesului pe un pod public pe care edilul Chirciu spunea că localnicii îl foloseau pentru a merge într-un alt sat al comunei sau pentru a avea acces la pășuni și terenuri agricole.
În replică, reprezentantul Aquarom le declara acelorași reporteri constănțeni că stufărișul din zona naturală protejată ar fi fost incendiat de crescătorii de animale, că terenul inundat nu este pășune, ci ar aparține societății, evitând să răspundă acuzației că societatea ar fi intabulat aproximativ 50 de hectare de teren în plus, acaparând astfel pășunea localității. În schimb, extrem de senin, angajatul fraților Stan a susținut că podul peste stăvilar ar aparține Aquarom, care l-ar fi construit după concesionarea bălții, fiind închis pentru primar, deoarece acesta se ceartă cu patronii firmei.
În atare condiții, lăsăm cititorii să analizeze cât din comportamentul de afaceri al fraților Stan, invocat de fostul primar din Oltina, se aseamănă cu modul de operare al membrilor ”Clanului Stanbox” în cazul Unirea Shopping Center, cu promisiunea revenirii cu un nou episod al dezvăluirilor noastre.
