Ca şi predecesorii săi, noul şef al Fiscului îşi începe mandatul cu declaraţii belicoase la adresa evazioniştilor cu tutun, alcool, carburanţi şi legume.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va avea ca prioritate lupta cu grupuri evazioniste puternice, care au capacitatea de a influenţa decizii la „cel mai înalt nivel al administraţiei fiscale”, a declarat noul preşedinte al ANAF, Şerban Pop. „Există grupuri evazioniste cu o capacitate financiară importantă, care pot susţine sisteme relaţionale capabile să atingă cel mai înalt nivel al administraţiei fiscale. Aceste grupuri se vor opune prin toate mijloacele unei reforme a ANAF şi unei aplicări corecte a legii, bazându-se pe posibilităţile financiare şi de influenţă pe care le au. Indiferent căror atacuri vom fi supuşi, vom continua măsurile de reformă în ANAF pentru a asigura respectarea legii. Lupta cu aceste grupuri este o prioritate, vom restructura agenţia astfel încât să facă faţă acestor provocări”, spune Şerban Pop. El a mai ocupat în trecut funcţia de vice-preşedinte al ANAF în guvernarea Călin Popescu Tăriceanu. Noul şef crede că rezultatele de până în prezent „pot fi cu siguranţă îmbunătăţite”.
Guvernul va stabili ţinte pentru noul şef al ANAF
Următorii paşi sunt prezentarea de către ANAF a unei analize, pe baza căreia premierul Mihai Răzvan Ungureanu va stabili obiective ce trebuie atinse de instituţia de administrare fiscală. Planul de măsuri va include acţiuni pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung.
Pe termen scurt, ANAF se va concentra pe domeniile economice cu un grad ridicat de evaziune – comerţul cu produse supuse accizării (tutun, alcool, produse petroliere) şi comerţul cu legume şi fructe-, vizând în special măsuri de descurajare a iniţiativelor evazioniste.
Atenţia nu va mai fi focalizată atât pe întocmirea unor hârtii în care să fie stabilite prejudicii cu grad redus de încasare la buget, cât pe încasarea efectivă a banilor. „Activitatea de combatere a evaziunii fiscale trebuie să aibă ca rezultat încasarea unor sume la buget, nu efectuarea unor controale care stabilesc prejudicii cu şanse reduse de recuperare, care să devină arierate fiscale pe care statul să le urmărească fără succes, consumând resurse în mod inutil. Calea de acţiune directă este urmărirea circuitului banilor, iar aici trebuie îmbunătăţită colaborarea cu alte instituţii, inclusiv din domeniul bancar şi cel judiciar”, a spus Pop.
Pop promite controale obiective
Cât priveşte acuzele aduse de conducerea Guvernului fostului şef al ANAF, Sorin Blejnar, potrivit cărora controalele efectuate în mandatul acestuia erau caracterizate prin subiectivism, Şerban Pop spune că va fi eliminată posibilitatea ca inspectorii Fiscului să decidă arbitrar conţinutul controalelor. „Există un grad ridicat de subiectivism în actul de control, pentru ca procedurile au permis ca deciziile de a verifica un contribuabil sau un altul să fie lăsate la latitudinea unor oameni, fără să fie stabilite criterii foarte clare, care să oblige reprezentanţii Fiscului să se îndrepte către contribuabili în funcţie de gradul de risc”, a mai arătat noul şef al ANAF.
Fostul şef al ANAF rămâne în sistem
În luna februarie, premierul a cerut miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicaţi în combaterea evaziunii fiscale ca, în termen de două luni, să verse la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5% din Produsul Intern Brut, echivalentul a două miliarde de euro, în special din acţiuni împotriva contrabandei cu alcool şi produse vegetale.
Săptămâna trecută, la împlinirea termenului, Sorin Blejnar a fost revocat de la conducerea ANAF, în urma unei discuţii avute cu Mihai Răzvan Ungureanu. Blejnar va rămâne însă în ANAF şi va conduce Direcţia de Verificări Fiscale.
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a cerut noii conduceri a ANAF să colecteze venituri la bugetul de stat în echivalentul a 1,5% de PIB în două luni sau să prezinte în interval de o săptămână o altă propunere, dacă apreciază că obiectivul este nerealist.
Cum va fi reorganizată ANAF?
ANAF va fi reorganizată anul viitor cu opt direcţii regionale, iar în 2015 numărul de administraţii financiare va fi drastic redus, la 20% din unităţile actuale, doar una în fiecare judeţ, urmând ca direcţiile regionale de finanţe publice, vamă şi gardă financiară să fuzioneze într-o unică structură.
În prezent, în structura ANAF, pe lângă aparatul propriu, funcţionează 42 de direcţii judeţene ale finanţelor publice şi circa 220 de administraţii ale finanţelor publice municipale, orăşeneşti, comunale şi ale sectoarelor din Bucureşti. Tot sub coordonarea ANAF activează Garda Financiară şi Administraţia Naţională a Vămilor.
